Analiza Comparativă a Structurii Portofoliului Fondurilor de Pensii din România

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Bănci
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 16 în total
Cuvinte : 4011
Mărime: 258.79KB (arhivat)
Publicat de: Tiberiu Bejan
Puncte necesare: 7
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Anton Sorin
acest proiect a fost prezentat in cadrul FEAA, la disciplina Reglementari si institutii ale pietei de capital

Extras din proiect

Introducere

Pensia privată reprezintă o sumă plătită participantului la sistemul de pensii private sau beneficiarului, în mod suplimentar, fără legatură cu pensia oferită de sistemul clasic de pensii (public), care se obţine din transferul lunar al unei cote din contribuţia de asigurări sociale (CAS), plătită în sistemul public de pensii, la un fond de pensii administrat privat.

Sistemul de pensii private se împarte în trei mari categorii: Pilonul I (cel clasic), Pilonul II şi Pilonul III.

Pilonul I se referă la sistemul clasic de pensii prin contribuţiile clasice. E adevărat, e greu să vorbeşti de un sistem de pensii clasic în condiţiile în care acesta se schimbă în permanenţă.

Pilonul II se referă la etapa în care toate persoanele până la 35 de ani sunt obligate să contracteze o pensie privată. Acesta a intrat efectiv în funcţiune din luna ianuarie 2008. În primul an de activitate, 2% din contribuţia de 9,5% pe care o plătim acum la asigurările sociale va ajunge în administrare privată. Procentul va creşte însă cu câte 0,5% în fiecare an, până la 6%, într-un interval de 8 ani.

Pilonul III se referă la posibilitatea tuturor celorlate persoane, care nu se încadrează la categoria pilonului II, să încheie contracte pentru o pensie privată, în mod facultativ.Tot Pilonul III dă posibilitatea celor care doresc să obţină pensie suplimentară şi care se încadrează şi la sistemul Pilonului II să contribuie în plus pentru o pensie mai mare.

Astfel, obligativitatea şi opţiunea sunt principalele elemente diferenţiatoare.

În ultimul timp, se vehiculează tot mai mult noţiunea de Pilonul IV, sau pensia privată suplimentară. Pensia privată suplimentară este o asigurare de viaţă cu componenta de investiţie. Fiecare persoană pe lângă pensia de stat (pilonul 1), pe lângă pensia privată obligatorie (pilonul 2) şi pe lângă pensia privată facultativă (pilonul 3) poate să îşi formeze o pensie privată suplimentară. Această pensie privată suplimentară vă poate ajuta mai mult decat o pensie din pilonul 1,2 sau 3, pentru că aici sumele de bani pe care le puteţi economisi nu sunt limitate (2% pentru pilonul 2 sau 15% pentru pilonul 3.

În plus, această pensie privată suplimentară are şi o asigurare de viaţă inclusă, care poate fi mărită la o sumă care să fie satisfăcătoare familiei în cazul decesului. Tot pe contractul de pensie privată suplimentară pot fi ataşate şi alte clauze de protecţie cum ar fi: invaliditate permanentă din accident, clauze de protecţie pentru intervenţie chirurgicală sau spitalizare.

Profilurile de risc ale fondurilor de pensii private

Fondurile de pensii private obligatorii (pilonul II) au trei profiluri de risc: scăzut, mediu şi ridicat, conform metodologiei Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).

Profilul de risc al fondurilor de pensii private obligatorii este dat de structura portofoliului de investiţii al fondului. Din moment ce acţiunile listate sunt cele mai riscante instrumente în care legislaţia permite fondurilor de pensii private să investească, ponderea din active investită în acţiuni este cea care dă profilul de risc al fondurilor.

Astfel, produsele de pensii obligatorii ar putea semăna cu cele de pensii private facultative (pilonul III) în ceea ce priveşte structura portofoliului. Deşi potenţialii administratori de pensii obligatorii estimează că produsele vor fi relativ asemănătoare, introducerea unor profiluri diferite de risc în legislaţie ar putea duce la apariţia unei oferte mai diversificate, la fel ca la pensiile facultative.

În cazul acestora din urmă, un fond cu profil mediu de risc este unul care investeşte circa 20%-30% din active în acţiuni listate şi restul în instrumente mai sigure (titluri de stat, obligaţiuni, instrumente de piaţă monetară).

Prin comparaţie, ponderea investită în acţiuni de un fond cu profil redus de risc este de 10%-15% sau mai puţin, iar în cazul unui fond cu risc ridicat, ponderea investită în acţiuni este de 40%-50% (50% din active fiind limita maximă admisă de lege pentru plasamente în acţiuni listate).

Preview document

Analiza Comparativă a Structurii Portofoliului Fondurilor de Pensii din România - Pagina 1
Analiza Comparativă a Structurii Portofoliului Fondurilor de Pensii din România - Pagina 2
Analiza Comparativă a Structurii Portofoliului Fondurilor de Pensii din România - Pagina 3
Analiza Comparativă a Structurii Portofoliului Fondurilor de Pensii din România - Pagina 4
Analiza Comparativă a Structurii Portofoliului Fondurilor de Pensii din România - Pagina 5
Analiza Comparativă a Structurii Portofoliului Fondurilor de Pensii din România - Pagina 6
Analiza Comparativă a Structurii Portofoliului Fondurilor de Pensii din România - Pagina 7
Analiza Comparativă a Structurii Portofoliului Fondurilor de Pensii din România - Pagina 8
Analiza Comparativă a Structurii Portofoliului Fondurilor de Pensii din România - Pagina 9
Analiza Comparativă a Structurii Portofoliului Fondurilor de Pensii din România - Pagina 10
Analiza Comparativă a Structurii Portofoliului Fondurilor de Pensii din România - Pagina 11
Analiza Comparativă a Structurii Portofoliului Fondurilor de Pensii din România - Pagina 12
Analiza Comparativă a Structurii Portofoliului Fondurilor de Pensii din România - Pagina 13
Analiza Comparativă a Structurii Portofoliului Fondurilor de Pensii din România - Pagina 14
Analiza Comparativă a Structurii Portofoliului Fondurilor de Pensii din România - Pagina 15
Analiza Comparativă a Structurii Portofoliului Fondurilor de Pensii din România - Pagina 16

Conținut arhivă zip

  • Analiza Comparativa a Structurii Portofoliului Fondurilor de Pensii din Romania.doc

Alții au mai descărcat și

Proiecte Sapard Dezvoltate în România

1.SAPARD – prezentare generala, conditii de implemantare a programului Programul SAPARD (Special Accession Programme for Agriculture and Rural...

BCR practică

Mesajul Presedintelui Banca Comerciala Romana încheie anul 2003 cu rezultate financiare pozitive, care ne multumesc si care confirma strategia si...

Băncile comerciale - de depozit - și rolul lor în sistemul bancar

BANCILE COMERCIALE (DE DEPOZIT) SI ROLUL LOR ÎN SISTEMUL BANCAR Aparitia bancilor moderne este strâns legata de dezvoltarea comertului cu...

Proiect economie bancară

1.1. Prezentarea capitolului din acquis-ul comunitar care priveste activitatea financiar bancara: Pentru aderarea la Uniunea Economica si...

Creditare Bancară

OBIECTIVE: Scopul disciplinei consta în asigurarea cunostintelor si informatiilor teoretice, metodologice si operationale în domeniul creditarii...

Produse și Servicii Bancare

1. CADRUL LEGAL DE DERULARE A ACTIVITATII BANCARE 1.1. Funcţiile tradiţionale ale băncilor comerciale In cadrul rolului fundamental de...

Grilă cu răspunsuri informatică de gestiune (baze) 2008-2009 aranjate alfabetic

Accesul la o locatie de memorie se realizeaza prin: a. unitatea aritmetico-logica; b. adresele de memorie; c. adresare de memorie; d. locatii de...

HVB țiriac

Bancile sunt entitati economice specializate, menite sa infaptuiasca in economie creditarea bancara. In acest fel, ele asigura functionarea deplina...

Te-ar putea interesa și

Analiza Strategiilor de Investiții și a Performanțelor Fondurilor de Pensii din România

Sistemul de pensii private în România Sistemul de pensii private în România a început să funcţioneze încă din anul 2007, când pe piaţă s-au...

Analiza comparativă a structurii portofoliului fondurilor de pensii din România

Introducere Cele mai importante elemente din prospectul schemei de pensii Informatii si date de identificare ale administratorului si ale...

Analiza Strategiilor de Investiții și a Performanțelor Fondurilor de Pensii din România

Capitolul. 1 Sistemul de pensii private din România După implementarea reformei pensiilor, în România există trei piloane: Pilonul I (Legea...

Fondurile de pensii - investitori instituționali

CAPITOLUL 1 Fondurile de pensii - generalităţi Dezvoltarea pieţelor de capital naţionale, mai ales după anii 1980, se datorează, în primul rând,...

Ai nevoie de altceva?