Analiza Pieței Fondurilor Monetare din România

Capitolul 1 Fondurile monetare

După '89, posibilităţile de investiţii şi economisire s-au dezvoltat într-un ritm continuu. Una din direcţii a fost apariţia pe piaţa financiară românească a fondurilor deschise de investiţii (fonduri mutuale), instrumente moderne de tezaurizare oferite investitorilor, persoane fizice şi juridice. Deşi acest sector este la începutul dezvoltării sale (primele acte normative in acest sens, au fost emise in 1994), tendinţa de diversificare şi cristalizare de noi produse se face simţită. Astfel, pe lângă fondurile mutuale clasice, au apărut fondurile specializate, între care cele mai importante sunt fondurile monetare (money market funds).

1.1 Ce este un fond monetar?

Fondul monetar este o formă specializată de fond mutual, care investeşte în instrumente pe termene scurte (1 zi - 3 luni) şi foarte lichide ale pieţei monetare. De asemenea, se pot efectua plasamente - într-o proporţie redusă - şi pe piaţa organizată de capital, dar păstrându-se condiţiile enunţate mai sus. Din aceasta cauză, fondurile monetare sunt o alternativă atractivă la contul bancar.

Un astfel de fond mobilizează sume substanţiale de bani de la un număr mare de investitori, care vor fi plasate, în condiţii avantajoase şi profitabile, asigurând un randament ridicat al investiţiei efectuate. Fondul monetar îşi propune să îmbine rentabilitatea caracteristică depozitelor la termen cu lichiditatea conturilor curente.

Titularul contului poate depune, respectiv retrage banii din fond conform cu necesităţile sale curente întocmai ca şi în cazul unui cont curent la bancă.

1.2 Fondul monetar sau contul curent?

Diferenţele faţă de un cont bancar sunt evidente, şi anume:

- Fondul monetar oferă un randament mai mare - în primele trei luni ale acestui an, fondurile monetare performante au obţinut randamente peste 2.9%, , în timp ce rata dobânzii la depozitele pe 3 luni, la începutul anului, era de 8%-8.5% pe an, ceea ce pe perioada economisirii (de trei luni) înseamna maximum 2.2%.Putem deci concluziona, că cei care au investit la începutul anului într-un depozit, au obţinut un câştig cu 25% mai mic decât cei care au ales un fond monetar performant. Fondurile monetare reuşesc să obţină randamente mai mari decât sunt oferite persoanelor fizice la depozite datorită capacităţii de negociere a administratorilor fondurilor mutuale cu băncile. Fondurile monetare plasează banii în principal în depozite bancare, la care se mai adaugă şi titlurile de stat, şi obligaţiunile. Datorită faptului că în fondurile monetare, se acumulează sume mari de bani, de la mai mulţi investitori, administratorii pot negocia cu băncile dobânzi mai mari decât cele oferite publicului.

- Dintr-un fond monetar banii pot fi retraşi oricând - fondurile monetare oferă avantajul (comun tuturor fondurilor deschise) de a putea răscumpăra banii oricând. Astfel, investitorul nu mai trebuie să aştepte, ca în cazul depozitelor, să ajungă la scadenţă, ci îşi poate retrage investiţia oricând are nevoie de ea, fără a pierde randamentul acumulat. În cazul unui depozit, dacă banii sunt retraşi înainte de scadenţa , acesta trebuie “spart”, şi astfel se pierde dobânda.

- Alegând un fond monetar, se reduce riscul de expunere, pentru că investiţia este diversificată pe mai multe bănci - în cazul unui depozit, investitorul merge la o anumită banca pentru a-l constitui. În cazul în care se întâmplă ceva cu banca respectivă (un faliment), este foarte greu de recuperat banii. În cazul unui fond monetar, se realizează o dispersie a riscului, deoarece fondul monetar investeşte în depozite de la mai multe banci (un fond monetar nu poate investi mai mult de 20% din activul său în depozite de la o singură bancă). Probabilitatea ca un fond monetar să constituie depozite la o bancă cu mari probleme, este mică, tocmai pentru că fondul monetar reprezintă o investiţie administrată de specialişti. Totuşi, dacă fondul monetar are depozite la o anumită bancă, şi aceasta paţeşte ceva, investiţia nu va suferi decât în proporţie de maximum 20%.