Analiza Site-uri BRD BCR BT

Introducere in comertul electronic

Comertul electronic se refera la desfasurarea activitatilor specifice mediului de afaceri (tranzactii) intr-un sistem automatizat integrat pentru schimbul de informatii utilizand mijloace electronice (retele de calculatoare).

O definitie posibila a Comertului Electronic ar fi "orice forma de tranzactii in afaceri in cadrul careia partile interactioneaza electronic in loc de realizarea de schimburi fizice sau contact fizic direct".

In comertul electronic informatia circula intre agentii implicati in afacere (vanzator, cumparator, banca, transportator, agent de service), fara de a utiliza suport de hartie (imprimanta sau fax).

Avantajelşe comertului electronic:

Din pozitia cumparatorului avantajele sunt legate de:

- timp: cumparatorul poate vizita mai multe magazine virtuale intr-un timp foarte scurt;

- libertatea de a alege: datorita numarului mare de magazine pe care clientul le poate vizita, acesta va avea posibilitatea de a alege un produs in functie de un numar mult mai mare de optiuni.

Din punctul de vedere al companiilor ce utilizeaza comertul electronic, se distring urmatoarele avantaje:

- cresterea semnificativa a vitezei de comunicare, in special pentru comunicatiile intrenationale: mai multe companii pot stabilii o platforma de colaborare prin intermediul careia se poate sa conceapa si sa dezvolte diverse produse impreuna; comunicarea prin telefon sau fax ar insemna o incetinire drastica a acestor procese de conceptie sau dezvoltare;

- reducerea unor costuri: de exemplu, utilizand e-mail se reduc costurile cu posta sau mesageria, dar si costurile referitoare la miscarea hartiilor;

- intarirea relatiilor cu furnizorii si clientii: printr-un site web, clientii companiei vor fi pusi la curent cu ultimele produse aparute, li se va oferi suport tehnic pentru produsele cumparate, putand chiar sa ofere sugestii pentru eventuale imbunatatiri ale produselor, serviciilor, etc...

- existenta unei cai rapide si comode de furnizare a informatiilor despre companie: prin intermediul unor site-uri web, a intraneturilor si a extraneturilor;

- canale altenative de vanzare: desfasurarea afacerilor prin intermediul unui astfel de site.

Evolutia comertului electronic romanesc

Dacă în 2000 apar primele semnale ale comerţului electronic românesc, când compania netBrdige Investments a lansat portalul OKazii.ro, care permitea consumatorilor finali contactul în mediul virtual, licitarea online pentru produsul ales şi finalizarea tranzacţiei în lumea reală, trei ani mai târziu comerţul electronic intra într-o nouă etapă în urma implementării standardului 3D Secure, cel mai înalt sistem de securitate al tranzacţionării prin Internet. România a fost printre puţinele din Europa, care a făcut pionierat sub noul standard promovat de organizaţiile internaţionale emitente de carduri, Visa şi MasterCard. In ultimul trimestru al anului 2003, RomCard (lider în România pentru furnizarea serviciilor privind tranzacţiile cu carduri bancare) a configurat primele bănci în 3D Secure: BCR, Raiffeisen Bank şi Banca Ţiriac. In prezent, numărul băncilor care au implementat 3D Secure a ajuns la 8 prin aderarea Alpha Bank, Romexterra, CEC, BRD-GSG şi Banca Transilvania. Potrivit RomCard, anul 2007 va mai aduce cel puţin o bancă în sistemul 3D Secure. Primele tranzacţii online cu cardul

s-au înregistrat la finalul lunii februarie 2004, pentru mulţi acesta reprezentând startul propriu-zis al comerţului electronic românesc. Începutul a fost timid şi în primele 7 luni de e-commerce securizat s-au realizat doar 3.106 tranzacţii, în timp ce ultimul trimestru al anului a adus un volum semnificativ: 16.304 tranzacţii în valoare de aproape 3 milioane USD. Anul 2004 se încheia cu un total de 19.410 tranzacţii efectuate în magazinele virtuale configurate 3D Secure de către RomCard şi cu un bilanţ de aproximativ 3,5 milioane USD generate de plata online cu cardul. Statisticile RomCard nu înregistrează tranzacţiile efectuate de posesorii de card români în magazinele virtuale din străinătate, nici tranzacţiile efectuate cu carduri non-3D Secure sau cu carduri emise sub alte sigle decât Visa şi MasterCard (American Express, JCB, Diners Club). De asemenea raportările RomCard ne oferă doar o imagine asupra comerţului electronic cu plata prin card, celelalte modalităţi de plată precum „cash on delivery” nefiind contorizate de nimeni, deşi reprezintă aproximativ 95% din valoarea pieţei. In schimb, raportul pentru 2004 făcut public de Visa Internaţional, arată că deţinătorii de carduri Visa din România au cheltuit mai mult în magazinele virtuale din străinătate decât în cele româneşti. Din suma totală de 4,6 milioane USD tranzacţionată on-line de posesorii de carduri Visa din România, aproximativ 80% au reprezentat cheltuieli în magazinele online din afara ţării. Cele mai căutate magazine virtuale au fost cele din SUA unde deţinătorii români de carduri Visa au cheltuit aproape jumătate (43%) din valoarea totală a tranzacţiilor electronice, dar şi din Italia (16% din suma totală a cheltuielilor) şi din Marea Britanie (15%). Faptul demonstrează că posesorii români de card nu sunt reticenţi în a-l folosi pentru a cumpăra de pe Internet, diferenţa făcând-o doar varietatea ofertei de produse şi servicii. Deţinătorii de carduri Visa din străinătate au fost mai puţin atraşi de

produsele şi serviciile oferite de magazinele virtuale româneşti, efectuând cumpărături de doar 1,17 milioane USD comparativ cu 3,68 milioane USD, cât au cheltuit românii deţinători de carduri Visa în afara ţării. Bilanţul RomCard pentru anul 2005 a fost de 44.353.145 USD cheltuite cu cardul atât de străini, cât şi de români pe magazinele virtuale româneşti. O valoare impresionantă generată, însă, în proporţie de 90%, de tranzacţionarea cross border, adică de cumpăraturi online cu carduri emise în străinătate pe magazine virtuale străine, dar care erau procesate prin băncile româneşti. Numai pentru luna iulie a anului 2005, RomCard a raportat 53.000 de tranzacţii în valoare de aproximativ 9,5 milioane USD, statistică ce extaziase piaţa. Dar, la scurt timp, organizaţiile internaţionale emitente de carduri, Visa şi MasterCard, au hotărât restricţionarea activităţii de cross-border, motivând decizia prin numărul mare de plângeri şi de fraude înregistrat. Astfel, ultimul trimestru al anului 2005 aducea comerţul electronic românesc la valori similare cu cele de la finalul lui 2004, adică mici. Evident,

profiturile băncilor de câteva sute de mii de dolari, înregistrate până în acel moment, s-au transformat în sume infime care le-au determinat să nu mai acorde aceeaşi atenţie activităţii de e-commerce. Sfârşitul lui 2005 arată pesimist pentru tranzacţionarea pe Internet cu cardul dar, cel puţin, indică valoarea reală a comerţului electronic pur românesc