Banca Africană de Dezvoltare

Cap.1. Banca Africană de Dezvoltare

1.1. Coordonate istorice

Grupul Băncii Africane de Dezvoltare a fost creat în 1964 pentru a susţine dezvoltarea economică şi progresul social în ţările membre din regiunea africană. Acesta reprezintă o grupare a Băncii Africane de Dezvoltare(ADB), a Fondului African de Dezvoltare(ADF) şi a Fondului Special Nigerian(NTF).

In Liberia în anul 1961 a avut loc Conferinţa de la Monrovia, care s-a bazat pe dezbaterea a două planuri de proiect : OAU(acum Uniunea Africană) şi Banca Africană de Dezvoltare.

Ideea de instituire a Băncii Africane de Dezvoltare a fost susţinută de către o comisie condusă de A.Romeo Horton(Preşedintele Băncii Centrale din Liberia la acea vreme) împreună cu majoritatea preşedinţilor şi leaderii din vest.O altă personalitate în acest process de fondare a Băncii Africane a fost Mamoun Beheiry(la acea vreme fiind Guvernator al Băncii Centrale din Sudan, care mai târziu a fost preşedintele Băncii Africane de Dezvoltare).

La data de 4 august 1963, în Khartoum-Suedia, 23 de ţări din Africa au semnat Convenţia privind constituirea Băncii africane de Dezvoltare, alte 8 ţări semnând în decembrie, urmând ca în următorul an pe data de 10 decembrie , 20 dintre ţările membre sa subscrie 65% din capitalul propriu.

Deşi înfiinţată official în 1964 sub auspiciile Comisiei Economice Africane, Banca Africană de Dezvoltare a început să funcţioneze în 1966 cu sediul în Abidjan, Coasta de Fildeş.În anul 1964, cuprindea 29 ţări africane, urmând ca în anul 1982 să se alăture şi alte state non-africane, în urma modificării acordului de instituire al Băncii.

Banca Africană de Dezvoltare este o bancă de dezvoltare regională multilaterală angajată în promovarea dezvoltării economice şi a progresului social în cadrul ţărilor membre din Africa (RMCs).

Banca Africană de Dezvoltare cuprinde 77 de membri, dintre care 53 de ţări sunt din Africa şi 24 de pe continentul european, american şi asiatic.

Fiecare membru deţine 625 de voturi la care se mai adaugă câte un vot pentru fiecare parte din capital deţinută.Ţările cu cea mai mare putere de vot la sfârşitul anului 2005 erau : Republica Federală Nigeriană-9% ; US-6.6% ;Japonia-5.4% ; Repiblica Arabă din Egipt-5.1% ;Germania-4.1% ;Republica Africii de Sud-4% ;Algeria-3.8% ;Canada-3.7% ;Franţa-3.7%.Pentru ca o ţară să devină membră a Băncii Africane de Dezvoltare, mai întâi, trebuie să fie membră a Fondului African de Dezvoltare.

Banca Africană de Dezvoltare este o bancă de dezvoltare multilaterală regională ai cărei membri cuprind 53 de ţări africane (ţările din regiunile membre-RMCs) şi 24 de ţări non-africane din America, Asia, Europa. Statele Unite reprezintă al doilea membru non-regional ca dimensiune şi putere, deţinând aproximativ 6.62 din totalul băncii.

În cadrul Băncii îşi desfăşoară activitatea Fondul African de Dezvoltare(ADF) şi Fondul Special Nigerian(NTF).

Fondul African de Dezvoltare a fost creat în 1973 şi a funcţionat din 1974.Principalul său obiectiv este de a reduce sărăcia din ţările membre.

Fondul African de Dezvoltare îşi formează resursele din contribuţiile şi reconstituirile periodice de sume de la statele participante.Din Fondul African de Dezvoltare se efectuează studii asupra economiei ţărilor din zonă, se acordă subvenţii pentru proiecte si programe, se acordă asistenţă tehnică pentru studii.Creditele din Fondul African de Dezvoltare se acordă fără dobândă şi sunt rambursabile în 50 ani, cu o durată de graţie de 10 ani.

Fondul Special Nigerian este creat în 1976 în urma unui acord între Grupul Băncii şi Guvernul Republicii Federale din Nigeria. Obiectivul fondului este de a sprijini dezvoltarea ţărilor membre ale Băncii Africane de Dezvoltare cu venituri mici.

1.2. Membrii Băncii Africane de Dezvoltare

În Acordul de instituire se precizează că orice ţară africană, care are statutul de stat independent poate deveni membru regional al Băncii. Zona geografică în care activităţile Băncii se pot extinde prin aderarea noilor membri cuprinde continentul Africa şi insulele africane.