Banca Africana de Dezvoltare

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Banca Africana de Dezvoltare.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 38 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Sorin Anton

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Banci

Cuprins

1. Africa – cadrul economic general şi perspective de dezvoltare 3
1.1 Africa – între evoluţia lumii contemporane şi nevoia de dezvoltare economică 3
1.2 Direcţii de acţiune şi obiective de dezvoltare ale Africii 4
2. Organisme financiar monetare internaţionale 7
2.1 Scurt istoric – coordonate istorice 7
2.2 Caracteristicile, rolul şi grupările organismelor financiar bancare internaţionale 8
3. Banca Africană de Dezvoltare – Cadrul general 11
3.1 Istoric 12
3.2 Membrii Băncii Africane de Dezvoltare 13
3.3 Organizarea 16
4. Activitatea Bancii Africane de Dezvoltare 18
4.1 Obiective 18
4.2 Resurse 21
4.3 Operaţii de creditare şi finanţare 24
4.4 Cooperare şi cofinanţare 29
ANEXE
ANEXA 1 Banca Africană de Dezvoltare – Organigrama 31
ANEXA 2-A Consiliul Guvernatorilor – Reprezentanţii ţărilor membre
regionale şi puterea de vot atribuită în cadrul Consiliului 32
ANEXA 2-B Consiliului Guvernatorilor – Reprezentanţii ţărilor membre
non-regionale şi puterea de vot atribuită în cadrul Consiliului 33
ANEXA 3 Contribuţiile ţărilor membre la FAD 34
ANEXA 4 Clasificarea ţărilor membre eligibile 35
ANEXA 5 Sume acordate de Grupul Băncii Africane de Dezvoltare, pe sectoare 36
ANEXA 6 Credite acordate de Banca Africană de Dezvoltare pe regiuni (1967-2006)
Credite acordate de BAfD pe sectoare (1967-2006) 37
Bibliografie 38

Extras din document

CAPITOLUL 1

Africa – cadrul economic general şi perspective de dezvoltare

1.1 Africa – între evoluţia lumii contemporane şi nevoia de dezvoltare economică

Spre sfârşitul anilor '80 şi începutul anilor '90 ai secolului trecut, pe scena politică internaţională s-au produs mutaţii profunde, care au generat „revoluţii” în evoluţia lumii contemporane. Astfel, se poate face referire la:

- schimbările radicale pe arena puterii politice mondiale intervenite odată cu încheierea rivalităţii între marile superputeri, ca urmare a dezintegrării politice a Europei Centrale şi Orientale, a destrămării şi prăbuşirii sistemului sovietic;

- crearea sau proiectarea unor blocuri comerciale în jurul marilor poli economici mondiali - Statele Unite ale Americii, Japonia şi Uniunea Europeană - menite să conducă la integrarea pieţelor în jurul acestor poli;

- integrarea din ce în ce mai profundă a economiei mondiale, prin internaţionalizarea producţiei şi a pieţelor financiare, dezvoltarea tehnologică şi consolidarea poziţiei corporaţiilor transnaţionale în producţia şi comerţul internaţional;

- mărirea decalajelor dintre ţările în curs de dezvoltare, pusă în evidenţă de adâncirea prăpastiei dintre subregiunile mai dinamice şi cele cu un nivel economic redus din Asia, Africa sau America Latină.

Unele ţări, care nu s-au integrat pe pieţele mondiale de bunuri şi servicii, suferă de dezavantaje fundamentale de locaţie, cum este exemplul Africii. Chiar şi cu strategii, instituţii şi infrastructură bune, o ţară cu pământurile neexploatate, infectată, de exemplu, de malarie, pur şi simplu, nu va fi competitivă pe piaţa de bunuri şi servicii, de exemplu, din mediul turismului. Pentru multe ţări în curs de dezvoltare, costurile de transport sunt mai mari decât tarifele la bunurile exportate, deci costurile de transport sunt o barieră mai mare în ceea ce priveşte integrarea decât politicile comerciale în aceste ţări. Explicaţia costurilor de transport înalte este, în realitate, datorată poziţiei geografice. Venables consideră că: „Tendinţa economiilor africane de a face comerţ mai puţin cu restul lumii şi mai mult între ele poate fi explicată printr-un model simplu de gravitaţie şi din cauza infrastructurii lor slabe” Aceasta include porturi maritime învechite, însă mult mai importantă este infrastructura internă: drumurile, calea ferată şi telecomunicaţiile.”acolo este mai puţină infrastructură decât altundeva.” De exemplu, densitatea reţelei de drumuri rurale este numai de 55 km la 100 km2 în comparaţie cu peste 800 km2 în India, unde numai 1/10 din locuitorii Asiei posedă telefoane. Reţeaua de telefonie este de trei ori mai mică decât în Asia, iar proporţia de trenuri cu locomotivă diesel în folosinţă este cu 40% mai joasă. Preţurile infrastructurii sunt cu mult mai ridicate. Tarifele la transport sunt aproximativ duble, în comparaţie cu Asia. Taxele portuare sunt mult mai ridicate (de exemplu, un container în Abidjan costă 200 dolari, în comparaţie cu 120 dolari în Antverpen). Transportul aerian este mult mai scump, de patru ori mai mare decât în Asia de Est. Majoritatea transportului internaţional este stopat, reflectând dispoziţiile guvernelor africane de a promova companiile naţionale de transport naval şi liniile aeriene

Problemele de dezvoltare internă sunt arhicunoscute: începând de la accesul la finanţe, lipsă de investiţii, tehnologii învechite, suportul inadecvat al infrastructurii, calitate joasă a forţei de muncă, etică săracă de muncă şi a culturii de business; şi finisând cu corupţie, taxe şi proceduri de taxare (inclusiv vamale) impunătoare, inflaţie, etc. Specializarea, coeziunea şi descentralizarea proceselor economice interne constituie principalele principii ale dezvoltării unui stat ce urmăreşte amplasare dinamică pe pieţele mondiale (competitive). Competitivitatea este o trăsătură a unei economii dezvoltate. Aceasta însă presupune un puternic fundament de dezvoltare intern.

1.2 Direcţii de acţiune şi obiective de dezvoltare ale Africii

Reuniunea Consiliului de Administratie al Bancii Africane de Dezvoltare (ADB) de la inceputul anului 2007 a avut loc in districtul Pudong, zona din Shanghai cu cea mai rapida dezvoltare. Acum doar o generatie, Pudong era doar un imens teren viran, astazi este un centru ultramodern cu zgarie-nori, hoteluri de lux, parcuri, industrie si vaste cartiere rezidentiale. Economia Shanghaiului creste cu aproximativ 13% pe an si se dubleaza practic o data la fiecare cinci-sase ani.

Fisiere in arhiva (1):

  • Banca Africana de Dezvoltare.doc