Extras din proiect
Banca Română De Dezvoltare –Groupe Société Générale,
Sucursala Iaşi, România
Înfiinţarea prin lege a Societăţii Naţionale pentu Credit Industrial ca instituţie publică în 1923, a dus la începuturile Băncii Romane de Dezvoltare. Capitalul social al Societăţii Naţionale pentu Credit Industrial era împarţit între stat, care deţinea 20% din total, 30% era deţinut de B.R.D. Naţională a României, iar restul de 50% era deţinut de persoane particulare, printre care şi un grup de foşti directori ai Marmorosch Bank & Co – prima bancă modernă din România. Până la cel de-al doilea Război Mondial, societatea nou înfiinţată a devenit cea mai mare instituţie financiară din România.
După cel de-al doilea Război Mondial în baza Legii privind naţionlizarea din iunie 1948, Societatea Naţională pentu Credit Industrial a fost naţionalizată şi redenumită Banca de Credit pentru Investiţii. Sub aceasta nouă denumire, a deţinut o poziţie de monopol în România în domeniul asigurării finanţării pe termen mediu şi lung al investiţiilor din toate sectoarele industriale, cu excepţia agriculturii şi industriei alimentare, fiind redenumită ulterior B.R.D. de Investiţii. Pe toată această perioadă, majoritatea finanţărilor oferite de Banca Mondială au fost derulate prin intermediul Băncii pentru Investiţii şi în acest mod angajaţii acesteia din urmă au căpătat experienţă în analiza proiectelor de investiţii prin metode utilizate de organizaţiile financiare internaţionale.
Schimbările profunde apărute în mediul Bancar românesc după cel de-al doilea Razboi Mondial, au adus în sistemul Bancar românesc bănci moderne, capabile sa răspundă exigenţelor în creştere ale clienţilor Băncii Romane de Comerţ Exterior, Casei de Investiţii, Casei de Economii şi Consemnaţiuni, Băncii pentru Agricultură şi Industrie Alimentară, precum şi ai Băncii de Investiţii.
În 1990, monopolul de care fiecare dintre băncile existente s-a bucurat în domeniul propriu de activitate, a fost desfiinţat. Una din marile transformări ale acestei perioade a fost şi transformarea fostei Bănci de Investiţii în Banca Romana pentru Dezvoltare, bancă ce a preluat in totalitate activele, pasivele si personalul fostei bănci.înfiinţată la 1 decembrie 1990, banca nou creată, cu echipă de conducere omogenă şi extrem de dinamică, în ciuda unor diferenţe notabile de vârstă sau experienţă, a reuşit să depăşească condiţia unei bănci strict specializate şi să ajungă în scurt timp în topul băncilor comerciale din România, cu un profil Bancar nou şi cu o identitate proprie. În februarie 1991, B.R.D. a fost înmatriculată ca societate pe acţiuni, cu capital social deţinut de statul român. Banca Română pentru Dezvoltare funcţionează ca societate pe acţiuni, fiind persoană juridică română în comformitate cu legislaţia privind societăţile comerciale, Legea Bancara nr. 58/1998, Legea nr. 52/1994 privind valorile mobiliare si bursele de valori, reglementările Băncii Române a României, ale Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare şi alte prevederi.
B.R.D. are sediul central la Bucureşti şi îşi desfăşoară activitatea în teren prin intermediul sucursalelor, agenţiilor şi reprezentanţelor. Odată cu publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei a documentelor de înfiinţare, B.R.D. şi-a fixat durata de activitate pentru o perioada de 99 de ani.
Obiectul de activitate al Băncii Române de Dezvoltare – conform statutului îl constituie întreprinderea următoarelor activităţi: acceptarea de depozite, contractarea de credite, operaţiunile de factoring şi scontarea efectelor de comerţ (inclusiv forfetarea), emiterea şi gestiunea instrumentelor de plată şi de credit, plăţi şi decontări, transferuri de fonduri, emiterea de garanţii şi asumarea de angajamente, tranzacţii în cont propriu sau în contul clienţilor cu instrumente monetare negociabile, tranzacţii în cont propriu sau în contul clienţilor cu metale preţioase, obiecte confecţionate din acestea şi pietre preţioase, tranzacţii în cont propriu sau în contul clienţilor cu valută, acşionarea ca agent de custodie pentru vlori mobiliare, desfăşurarea de activităţi de depozitare pentru fonduri deschise şi societăţi de investiţii, închirierea de casete de siguranţă, consultanţă financiar Bancara , operaţiuni de mandat.
În anul 1997, Guvernul a luat decizia să privatizeze Banca Română de Dezvoltare, în acest sens numind o Comisie de Privatizare. Privatizarea urma să aibă loc în 2 etape, în conformitate cu strategia de privatizare aprobată prin H.G. nr. 428/1998, modificată prin H.G. nr. 169/2000, astfel:
-În prima etapă, capitalul social urma să fie majorat, iar 51% din capitalul majorat urma să fie vândut prin negocieri directe cu investitori strategici, aproximativ 5% din capitalul majorat urma să fie vândut prin negocieri directe catre B.E.R.D. şi/sau I.F.C., 10% din capitalul social existent urma să fie vândut angajaţilor, conducerii şi pensionarilor B.R.D.;
-În etapa secunda, capitalul social deţinut de F.P.S. urma să fie vândut prin ofertă publică secundară pe pieţele de capital interne şi internaţionale. Această ofertă publică, autorizată de C.N.V.M. cu numarul 258/4.10.2000, a cuprins un număr de 34.357.315. acţiuni normative ordinare deţinute de F.P.S., la preţul de 28.960 lei pentru fiecare acţiune. Cererea de cotare a Acţiunilor la Bursa de Valori Bucureşti a fost depusă, aprobarea de listare, fiind solicitată imediat după finalizarea ofertei, acestea fiind cotate efectiv la data de 1 decembrie 2000.
În decembrie 1998 s-a încheiat contractul de vanzare-cumparare de acţiuni intre Groupe Société Générale şi F.P.S., prin care cea dintâi a fost de acord să subscrie pentru acţiunile reprezentând o majorare cu 20% a capitalului social al B.R.D. şi să cumpere de la F.P.S. acel număr de acţiuni necesat ca Groupe Société Générale să devină proprietarul a 51% din capitalul majorat al B.R.D.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Banca Romana de Dezvoltare - Sucursala Iasi.doc