Blocajul Financiar

Blocajul financiar – cauze si terapie

1. Cadru general

Un fenomen care exprima dezechilibrul în economia reala si monetara, devenind dominant în perioada postdecembrista îl constituie blocajul financiar. Paralel cu circulatia monetara oficiala, strangulata de politica restrictiva a BNR, s-a creat si dezvoltat un circuit banesc anormal, dezordonat, salbatic. Întreprinderile si sindicatele l-au numit blocaj financiar. Reprezentatii BNR si ai Guvernului, în modul cel mai superficial au numit acest fenomen „indisciplina financiara”, cu intentia vadita de a aseza raspunderea pe întreprinderile productive si de a exonera BNR si Guvernul de raspunderea principala. Acest fenomen se situeaza între problemele majore care privesc politica macroeconomica. Consideram necesar sa ne oprim pe scurt asupra evolutiei si amplificarii pâna la generalizare a fenomenului de blocaj financiar.

Cei mai multi autori considera ca una din adevaratele probleme în domeniul bancar, care ar trebui examinata în mod urgent de catre Parlament, Presedintie, Guvern este neasigurarea mijloacelor de plata, ale lichiditatilor la nivelul cerintelor economice ale pietei ceea cea a accentuat blocajele financiare de plati în lant.

Desi în fiecare an guvernele care s-au succedat la putere si-au propus sa limiteze cresterea volumului de arierate si chiar sa-l reduca, si cu toate ca, prin acordurile încheiate, FMI si Banca Mondiala au conditionat acordarea de resurse de catre aceste institutii internationale României de reducerea datoriilor restante ale agentilor economici si a pierderilor din economie, în realitate atât arieratele, cât si pierderile au crescut an de an.

Asa de exemplu, Guvernul a emis Ordonanta de Urgenta nr.58/2000 privind unele masuri pentru întarirea disciplinei salariale si financiare în regiile autonome, societatile si companiile nationale si în unele societati comerciale cu capital majoritar de stat. În aceasta ordonanta s-a stabilit ca drepturile salariale lunare, dimensionate potrivit conditiilor din ordonanta, pentru personalul care ocupa functii de conducere se vor diminua proportional cu procentul de crestere a arieratelor si creantelor fara a putea depasi un procent de 30%. Cu toate acestea, platile restante au crescut alarmant de mult, viciind si mai grav mediul economic din România. Gradul de deteriorare a situatiei financiare a agentilor economici rezulta din urmatoarea evolutie a datelor:

Rezulta ca si în anul 2000, platile restante, cu toate declaratiile, angajamentele si masurile formulate de guvern au crescut cu peste 100.000 miliarde lei, iar pierderile cu aproape 22.000 miliarde lei.

Exprimate în dolari, pierderile nete au însumat 3,4 miliarde dolari în anul 1999, fata de 2,2 miliarde dolari în 1996, cu urmatoarea repartizare:

La pierderile anilor precedenti s-au mai adaugat cele înregistrate de agentii economici în anul 2000 care se ridica la aproape 3,3 miliarde dolari.

Este prezentata evolutia pierderilor înregistrare de agentii economici în ultimii ani pentru ca acestea reprezinta una din cauzele majore ale cresterii arieratelor si pentru ca din punct de vedere al cauzelor, multe sunt comune, atât pierderilor, cât si arieratelor.