Credit de Finantare a Agentilor Economici

Imagine preview
(9/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Credit de Finantare a Agentilor Economici.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 126 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Banci

Cuprins

INTRODUCERE 6
CAP. I CREDITUL 7
1.1. CREDITUL - RELAŢIE DE INTERESE 7
1.2. ELEMENTE ŞI TRĂSĂTURI 10
1.3. FORMELE CREDITULUI 12
1.3.1. CREDITUL DE CONSUM 13
1.3.2. CREDITUL OBLIGATAR 14
1.3.3. CREDITUL IPOTECAR 15
1.3.4. CREDITUL COMERCIAL 15
1.3.5. CREDITUL BANCAR 17
1.4. ALTE TIPURI DE CREDITE 18
1.5. CONDIŢIILE FUNCŢIONĂRII ŞI DEZVOLTĂRII CREDITULUI 20
1.6. RESURSELE DE CREDITARE 21
1.7. RISCUL DE CREDIT 23
1.7.1. CONCEPT 23
1.7.2. GESTIONAREA A PRIORI ŞI A POSTERIORI 24
GARANŢIILE ŞI CLAUZELE CONTRACTUALE 25
REGLEMENTĂRI PRIVIND LIMITAREA RISCULUI DE CREDIT 25
1.7.3. CLASIFICAREA CREDITELOR ŞI PLASAMENTELOR 26
1.7.4. DETERMINAREA NECESARULUI DE PROVIZIOANE SPECIFICE DE RISC DE CREDIT 27
CAP. II ACTIVITATEA ÎN CADRUL ALPHA BANK ROMÂNIA 27
2.1 SCURT ISTORIC AL BĂNCII 27
2.2 ISTORIC ŞI AVANTAJE COMPETITIVE 28
2.3. CATEGORII DE CREDITE CE SE ACORDĂ DE BANCĂ. DURATE DE CREDITARE 29
DURATE DE CREDITARE 30
2.4. CLIENŢII BĂNCII 31
2.5. CUNOAŞTEREA CLIENŢILOR, ANALIZA NONFINANCIARĂ 32
2.5.1. SURSE DE INFORMAŢII 32
2.5.2. ASPECTE NONFINANCIARE PRIVIND CLIENŢII BĂNCII 33
2.6. ANALIZA BONITĂŢII CLIENŢILOR 36
2.7. EVALUAREA PORTOFOLIULUI DE CREDITE 42
2.7.1. CLASIFICAREA CLIENTELEI POTRIVIT PERFORMANŢEI FINANCIARE 43
2.7.1.1. Evaluarea factorilor cantitativi/calculul de indicatori 43
2.7.1.2. EVALUAREA FACTORILOR CALITATIVI 47
2.7.2. CLASIFICAREA POTRIVIT SERVICIULUI DATORIEI 49
2.7.3. DETERMINAREA CATEGORIEI FINALE DE CLASIFICARE A CLIENTULUI 50
2.7.4. DETERMINAREA PROVIZIOANELOR SPECIFICE DE RISC 50
2.8. GARANŢIA CREDITELOR 57
2.8.1. Principii generale 57
2.8.2. Garanţii Reale 58
2.8.2.1. Garanţii reale constituite asupra bunurilor mobile potrivit Titlului VI din Legea nr. 99/1999 aparţinând clientului sau garantului. 58
2.8.3. Garanţii Reale Imobiliare 59
2.8.3.1. Ipoteca constituită asupra unor bunuri imobile din patrimoniul clientului sau din patrimoniul unor terţe persoane 59
2.8.3.2. Ipoteca asupra unor bunuri imobile conform Legii nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiţii imobiliare 59
2.8.4. Garanţii personale 59
2.8.4.1. Scrisori de garanţie 60
2.8.4.2. Scrisori de angajament 60
2.8.4.3. Garanţii emise de guvernul României în temeiul Legii nr. 81/1999 61
2.8.4.4. Garanţii emise de autorităţi ale administraţiei publice locale în temeiul Legii nr.189/1998 61
2.8.4.5. Garanţie financiară acordată de Fondurile de Garantare agreate de bancă 61
2.8.5. Alte modalităţi de garantare a rambursării creditelor 62
2.9. URMĂRIREA CREDITELOR ACORDATE DE BANCĂ 62
1. OBIECTIVE: 62
2.10. REEŞALONAREA CREDITELOR 64
2.10.1.Condiţii de aprobare a reeşalonării creditelor 64
2.10.2. Aprobarea reeşalonării creditelor 64
2.11. EVOLUŢIA CREDITELOR A.B.R. 65
ANALIZA PLAFONULUI DE CREDIT 67
CREDIT DE INVESTIŢII ÎN ACTIVE CORPORALE 67
1. OBIECTUL CREDITULUI 67
2. PRINCIPII DE ANALIZĂ A CREDITULUI DE INVESTIŢII 68
2.1. LIMITE MAXIME DE CREDITARE A PROIECTULUI DE INVESTIŢII 68
2.2. ANALIZA PROIECTULUI DE INVESTIŢII 68
2.3. ANALIZA FLUXULUI DE NUMERAR PE TOTAL ACTIVITATE 72
CAP.III STUDIU DE CAZ 73
Prezentarea societăţii 73
3.1. Denumirea şi sediul societăţii 73
3.2. Scurt istoric al societăţii 73
3.3. Acţionarii societăţii şi participarea lor la capitalul social 74
3.4. Evoluţia capitalului social 75
3.5. Obiectul de activitate al societăţii 76
Descrierea activităţii curente a societăţii 77
3.6. Organizare, management, forţa de muncă 77
3.7. Date referitoare la amplasamentul societăţii 80
3.8. Asigurarea utilităţilor 80
3.9. Caracterizarea tehnologiei şi a echipamentelor existente 81
3.9.1 Dotarea tehnică 82
3.9.2. Descrierea fluxului tehnologic actual 82
3.10. Descrierea produselor existente 86
3.11. Calculaţia de preţ pentru produsul principal 89
3.12. Elemente de piaţă 90
3.12.1 Furnizori 90

Extras din document

Societatea umană este în ansamblul său un mecanism social ce a avut şi are de rezolvat probleme de importanţă capitală, de a căror îndeplinire depinde existenţa şi dezvoltarea sa ulterioară. O asemenea finalitate este de neconceput fără asigurarea suportului material şi de altă natură pentru acoperirea nevoilor reale, cotidiene ale indivizilor şi ale societăţii în întregul său.

Determinantă în acest sens este economia generatoare sau creatoare de bunuri materiale şi servicii necesare, fapt pentru care se impune abordarea conştientă a procesului, inclusiv a nevoilor, stabilirea modalităţii de echilibrare a acestora cu resursele existente.

Trebuie precizat că pentru a funcţiona corect, mecanismul economic trebuie să dispună de instrumentele adecvate pentru a-şi asigura eficienţa, ceea ce presupune atît stimularea cît şi controlul, ca nişte condiţii menite să promoveze un comportament raţional pentru toţi agenţii economici.

Keynes spunea despre monedă ca reprezintă "sângele care irigă naţiunea", deci cel mai important dintre instrumentele de mai sus.

Moneda însă trebuie supravegheată şi gestionată. Astfel s-a format un sistem de acţiuni, procedee, politici şi investiţii care impreună controlează moneda în toate fazele existenţei sale şi o gestionează prin operaţiuni pe piaţă.

Sistemul bancar constituie o parte din acest arsenal, care controlează în mod direct moneda, acţionând prin ea asupra economiei, folosindu-se de funcţiile, rolul şi menirea pe care le are.

CAP. I CREDITUL

1.1. CREDITUL - RELAŢIE DE INTERESE

În orice economie agenţii economici trebuie să acţioneze pentru a-şi realiza obiectul activităţii recurgând la banii pe care-i au sau nu. Astfel putem clasifica agenţii economici in două categorii:

1. permanent excedentari de resurse băneşti;

2. permanent deficitari de resurse băneşti.

Agenţii din a doua categorie sunt cei care-şi vor completa resursele proprii cu bani de împrumut, adică prin contractarea de credite, intrând în relaţie cu prima categorie, agenţii excedentari. Astfel creditul devine centrul acestor relaţii, iar băncile - instituţiile cheie in jurul cărora navighează agenţii.

Pentru a defini creditul, este necesar să prezentăm opiniile care s-au conturat în legătură cu acest concept.

Creditul ca încredere - este o concepţie care plasează la baza relaţiilor de credit ideea de încredere, de unde rezultă caracterul subiectiv al acestora. Considerarea creditului ca încredere se fundamentează pe definiţiile date acestui concept. Termenul de credit îşi are originea în cuvintele latine "creditum", "de încredere" care desemnează încrederea în cineva sau ceva. În practică termenul se concretizează în relaţiile dintre creditor şi debitor, în sensul că cel din urmă trebuie să prezinte o anumită bonitate, astfel încât să genereze încredere din partea creditorului.

Creditul ca relaţie de schimb - reprezintă un acord prin care anumite bunuri, servicii sau o cantitate de monedă sunt cedate în schimbul unei promisiuni de plată viitoare.

Unei asemenea abordări, îi sunt aduse contraargumente cum ar fi cel potrivit căruia creditul nu este o formă a schimbului, nici din punct de vedere al scopului şi nici al conţinutului material al valorii.

Creditul ca relaţie de distribuire - prin faptul că mobilizează resursele băneşti, disponibilităţile existente la un moment dat în economie, redistribuindu-le apoi prin acordarea de împrumuturi pe alte ramuri, sectoare sau domenii de activitate care au nevoie de mijloace de finanţare.

Prin disponibilităţiile băneşti înţelegem surplusurile de capital de circulaţie aflate temporar sub forma inactivă în conturile întreprinderilor deschise la bănci, la rezervele de casă ale firmelor păstrate în conturile bancare etc, dar şi sumele economisite de populaţie depuse la casele de economii sau la băncile comerciale.

Creditul sporeşte astfel puterea de acţiune productivă a capitalului, deci pune în mişcare forţele economice latente şi contribuie la creşterea avuţiei reale a societăţii. Deci băncile prin creditare transformă economiile sterile în capitaluri productive.

Prin acordarea de către bănci a creditelor este verificat şi modul cum urmează ca suma primită de către întreprinzător să fie utilizată ulterior, diminuându-se astfel iniţiativele păguboase, nerentabile. Accesul la credit este oferit tuturor întreprinzătorilor, care prin intenţiile lor, fundamentate riguros, prezintă garanţia sumelor primite. Astfel, creditul contribuie la proliferarea firmelor de mici dimensiuni, adesea promotoare ale inovaţiei ce favorizează concurenţa. Creditul are şi o importantă funcţie de emisiune monetară. După ce, prin intervenţia ideii de credit s-a ajuns la moneda fiduciară , adică biletele de bancă plus multiple alte instrumente şi tehnici de plată (trata, viramentul, cecul) care au dus la diminuarea folosirii numerarului şi la creşterea de mari proporţii a monedei scripturale. Prin aceasta s-a asigurat şi o importantă reducere a cheltuielilor cu circulaţia banilor, noile tehnici făcând faţă în cele mai bune condiţii creşterii exponenţiale a volumului tranzacţiilor economice. Reglând dimensiunile cererii şi ofertei de mărfuri prin creditarea consumului, pe de-o parte şi a stocurilor pe de altă parte, creditul contribuie pe lângă alţi factori la asigurarea stabilităţii preţurilor

Fisiere in arhiva (1):

  • Credit de Finantare a Agentilor Economici.doc

Alte informatii

Lucrarea nu a mai fost prezentata nicioada. A fost de back up.