Creditarea Bancară

1. Mijloace si operatiuni de plata

1.1. Consideratii generale asupra mijloacelor de plata

Operatiunile de plata, în cadrul economiei actuale reprezinta elementul primordial al tuturor pietelor, liantul mecanismului concurential general.

Aceste operatiuni de plati se pot desfasura prin mai multe modalitati. Ansamblul modalitatilor tehnice de efectuare a platilor în cadrul unei economii nationale (sau al unei economii mondiale) formeaza mecanismul de plati. Se poate spune ca platile se pot efectua sub doua forme, în functie de natura instrumentelor utilizate în acest scop:

1. platile cu numerar – efectuate imediat si la care se întrebuinteaza moneda efectiva, respectiv bancnote si moneda metalica;

2. platile fara numerar – stingerea obligatiilor are loc prin transferul de fonduri între doua sau mai multe parti prin dispozitii, ordine în care se foloseste unitatea monetara, dar nu se manipuleaza moneda în mod concret.

Problema care se pune este ca se doreste ca platile sa fie achitate la termene optime pentru a asigura o lichiditate maxima cu costuri minime. Cu cât termenele de plata sunt mai andepartate de data livrarii, cu atât costurile furnizorului sunt mai mari.

Ca metoda promovata în vederea reducerii termenelor de plata se reamrca stimularea clientilor. Astfel în Germania se practica scontaea cu 3% pentru platile efectuate pâna la 8 zile si de 2% pentru platile derulate pâna în 15 zile.

Urmarirea debitorilor se face în mod diferit; de exemplu în Germania exista legi eficiente din punct de vedere al termenelor de plata, în timp ce în Anglia normele existente permit doar solicitarea dobânzilor de întârziere.

În tarile dezvoltate, marea majoritate a firmelor si persoanelor au conturi deschise la banci, ceea ce permite efectuarea platilor prin banci (procesul de bancarizare). În aceste împrejurari, prin combinarea metodelor de telecomunicatii rapide si moderne cu informatica s-a ajuns la:

- reconstituirea instrumentelor traditionale de plata, cecul si cambia;

- micsorareanumarului de documente suport hârtie si cresterea numarului dispozitiilor de plata exprimate prin mesaje electronice;

- rapiditatea transmiterii mesajelor de plati, ajungându-se la decontarea în timp real care reprezinta intrarea sumei în contul beneficiarului simultan cu ordonarea platii de catre platitor;

- progresul sistemelor de compensare interbancara, care conduce la optimizarea duratei relatiilor de plati între banci.

Se poate spune ca instumentelede plata eficiente si circuitele de plati accelerate reprezinta cerinte ale modernizarii întregului sistem de plati.

1.2. Numerarul – instrument de plata

Numerarul sub forma de bancnote si de moneda metalica reprezinta instrumentul de plata initial, cu rol important si azi în economia tuturor tarilor.

Circulatia numerarului cuprinde miscarea permanenta de numerar de la Banca Nationala, prin unitatile sale operative, la unitatile bancare, societatile comerciale, regiile autonome si institutii bugetare, de la acestea la populatie si invers cât si miscarea numerarului între diferitele categorii ale populatiei.

Numerarul este utilizat în amre masura în calitatea sa de mijloc de plata, datorita unor trasaturi care îi confera superioritate în comparatie cu alte instrumente de plata, respectiv:

- este mijloc de plata general valabil si acceptabil pentru oricare dintre membrii comunitatii de plati;

- este un mijloc de plata cu efect imediat, obligatia se stinge odata cu transferul numerarului;

- este un mijloc de plata prin care efectuarea platii nu este conditionata de nimic.

Chiar daca este foarte comod de întrebuintat si este foarte folosit în cazul unui numar mare de tranzactii de valori mici, vehicularea numerarului este costisitoare si ridica probleme de securitate pentru banci cât si pentru populatie. Asa se explica faptul ca azi în economie, se petrece un eveniment la fel de important ca si disparitia trocului de alta data: restrângerea platilor în numerar la câteva operatiuni necomerciale. În lumea civilizata orice persoana foloseste astazi cecurile sau cardurile, plafonul maxim admis al sumelor platite în numerar micsorându-se continuu.