Creditarea pe Termen Lung și Importanța Acesteia

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Bănci
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 22 în total
Cuvinte : 10251
Mărime: 94.58KB (arhivat)
Cost: 5 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Violeta Popescu
Universitatea Valahia din Târgovişte Facultatea Ştiinţe Economice Specializarea Finanţe-Bănci

Cuprins

Capitolul 1. Creditarea-componenta de bază a tehnicii şi operaţiunilor bancare 1

1.1. Necesitatea diversificării operaţiunilor, tehnicilor, produselor şi serviciilor bancare 1

1.2. Principiile activităţii de creditare 3

1.3. Creditarea agenţilor economici 4

Capitolul 2. Riscurile bancare şi gestiunea lor 5

2.1. Definirea riscurilor bancare 5

2.2.Importanţa gestionării riscurilor bancare 5

Capitolul 3. Riscul în activitatea de creditare 7

3.1.Scadenţarea, rescadenţarea, reeşalonarea şi rambursarea creditelor 7

3.2. Dobânzi şi comisioane 8

3.3. Analiza şi clasificarea portofoliului de credite 8

3.4. Utilizarea provizioanelor specifice de risc 9

Capitolul 4. Rolul calităţii portofoliului de creditare bancară 10

4.1. Politica de creditare 11

4.2. Riscul individual de creditare 12

4.3. Gestiunea riscului de credit global 13

Capitolul 5. Evaluarea riscului în activitatea de creditare 16

5.1. Determinarea formelor de garanţie a creditelor 16

5.2. Importanţa Centralei Riscurilor Bancare (CRB) în activitatea de creditare 17

Capitolul 6. România – ţinta investiţiilor pe termen lung, pentru sistemul bancar 19

CONCLUZII 20

Bibliografie 21

Extras din document

Capitolul 1. Creditarea-componenta de bază a tehnicii şi operaţiunilor bancare

1.1. Necesitatea diversificării operaţiunilor, tehnicilor, produselor şi serviciilor bancare

Băncile comerciale constituite în Romania după 1989 sunt societăţi pe acţiuni şi au caracter universal adică realizează toate produsele şi serviciile bancare pentru toate ramurile, sectoarele şi segmentele economiei naţionale.

Este necesară în această perioadă diversificarea cît mai mare a băncilor, serviciilor şi produselor lor din urmatoarele motive:

- concurenţa altor bănci

- nevoia de apropiere a băncilor de agenţii economici serviţi

- diversificarea atribuţiilor şi rolul băncilor în economia de piaţă

-diversificarea activităţilor economice în economia de piaţă

- găsirea unor noi forme de atragere a resurselor băneşti necesare băncilor comerciale

- diversificarea plasamentelor

- constituirea, dezvoltarea şi consolidarea bursei de valori

- participarea băncilor comercile la constituirea capitalului social al unor societăţi comerciale

- participarea băncilor comerciale româneşti la circuitul mondial al informaţiei bancare (SWIFT bănci corespondente, participarea la tranzacţii financiar-valutare internaţionale)

- plăţile interne şi internaţionale au fost diversificate

- cibernetizarea informaţiei

- sporirea participării băncilor la viaţa economică şi socială a ţării

- utilizarea publicităţii ca mijloc de promovare a produselor şi serviciilor bancare

- alinierea structurii funcţionale şi evidenţei băncilor comerciale la standarde internaţionale

- diferenţierea dobânzii

- diversificarea instrumentelor de depozite, atragerea economiilor populaţiei

- angajarea unor operaţiuni de leasing

- gestionarea unor credite în valută şi alte organisme internaţionale.

Numai printr-o dezvoltare foarte mare a produselor şi serviciilor băncile comerciale pot fi luate în consideraţie în competiţia pentru ocuparea unui loc în rîndul băncilor moderne.

Politica de diversificare face parte din politica băncilor comerciale. Ea este înscrisă în deciziile luate la nivelul cel mai înalt al conducerii băncilor comerciale, dar totodată se acordă o largă autonomie unităţilor teritoriale. Este vorba deci de includerea diversificării produselor şi serviciilor bancare în programele strategice ale băncilor comerciale. La cele mai multe din aceste bănci, diversificarea produselor şi serviciilor este înscrisă ca un obiectiv prioritar.

Diversificarea produselor şi serviciilor apare ca urmare a faptului că actualmente, băncile comerciale româneşti sunt bănci de afaceri şi bănci de dezvoltare.

Ca urmare a acestei diversificări a produselor şi serviciilor, în băncile comerciale a fost necesară o reorganizare şi restructurare a compartimentelor funcţionale, care au devenit mai transparente şi eficiente pe lîngă faptul că sunt în mai mare măsură axate pe nevoile clienţilor, ceea ce a contribuit în final la reducerea costurilor.

Banca are menirea şi de a lega agenţii economici sau persoanele fizice cu spirit întreprinzător, cu persoane fizice sau juridice care dispun de mijloace băneşti. Resursele băncii pot fi diferite în funcţie de provenienţa, scop, condiţii, termen, piaţa monetară.

Ele constituie obligaţii ale băncii de aceea sunt înscrise în partea dreaptă a bilanţului, deci în pasiv. Operaţiunile bancare legate de constituirea resurselor se mai numesc din această cauză operaţiuni pasive. Prin faptul că lucrează cu resurse străine, răspunderea băncilor este mult mai mare. Aceasta se răsfrînge şi asupra celor care au dat capitalul spre plasare, pentru că riscul aparţine şi acestora.

După modul de constituire a resurselor în economiile de piaţă, băncile pot fi de depozite de rescont, băncii de emisiune şi de înscrisuri financiare, obligaţiuni, înscrisuri ipotecare, bănci de emisiune (banca centrală). Actualmente băncile comerciale din ţara noastră au caracter universal şi resursele de creditare sunt formate din:

1.Pasive interne compuse din:

- disponibilităţi şi depozite în lei ale clienţilor băncii

- depozite ale persoanelor fizice române

- sume în tranzit între unităţile băncilor

- depozite publice guvernamentale şi asimilate acestora (depozitele şi disponibilităţile persoanelor juridice române care sunt unităţi bugetare)

- pasive interbancare care cuprind disponibilităţile (finanţarea interbancară) şi credite interbancare (refinanţare BNR)

- fondurile proprii ale băncii (capitalul social, fondul de rezervă, de risc, alte fonduri).

2.Pasivele externe concretizate în disponibilităţi la vedere şi depozitele în valută ale persoanelor fizice şi juridice, nerezidente, reflectate în conturile:

- împrumuturi de la bănci externe

- depozite ale băncilor externe

- depozite ale persoanelor fizice

- disponibilităţi (în lei) ale nerezidenţilor

- creditori din operaţiuni cu străinătatea.

3. Alte pasive inclusiv disponibilităţile şi depozitele în valută ale rezidenţilor – persoane fizice şi juridice. În principal, constituirea resurselor se face prin centrală, apoi se repartizează pe unităţi operative ale fiecărei bănci. Întrucît este abia în formarea resurselor este interzisă unităţilor operative.

Planul de creditare este un plan operativ care se întocmeşte trimestrial de către unităţile teritoriale ale băncilor comerciale şi de către departamentele de creditare din centralele acestor bănci. Programul se întocmeşte pe categorii (tipuri) de credite şi sectoare de activitate. Se ţine seama de graficele de acordare şi rambursare care sunt anexă la contractul de credit. Aceste grafice se întocmesc în funcţie de cererile agenţilor economici şi previziunile fiecărei bănci.

Elaborarea programului de credite se face în funcţie de echilibrul financiar al agentului economic (lichiditate, solvabilitate, nivelul datoriilor) capacitate managerială, profitabilitatea afacerii, asigurarea realizării producţiei şi valorificării rentabile a acesteia.

Necesarul de credite se stabileşte pe agenţii, filiale, sucursale, centralizîndu-se de fiecare dată. Programul de credite pe centrala băncii comerciale reprezintă, de fapt, suma corectată a necesarului de credite a programelor unităţilor operative.

După ce analizează necesarul din teritoriu, departamentul (de credite) din centrală stabileşte plafoanele care sunt aprobate de comitetul de credite al băncii. Aceste plafoane sunt apoi repartizate unităţilor teritoriale.

1.2. Principiile activităţii de creditare

Activitatea de acordare a creditelor se bazează pe următoarele principii generale:

a) activitatea de angajare şi acordare a creditelor sub toate formele, precum şi activitatea de asumare a unor riscuri, se bazează pe resursele proprii şi atrase ale băncii.

Preview document

Creditarea pe Termen Lung și Importanța Acesteia - Pagina 1
Creditarea pe Termen Lung și Importanța Acesteia - Pagina 2
Creditarea pe Termen Lung și Importanța Acesteia - Pagina 3
Creditarea pe Termen Lung și Importanța Acesteia - Pagina 4
Creditarea pe Termen Lung și Importanța Acesteia - Pagina 5
Creditarea pe Termen Lung și Importanța Acesteia - Pagina 6
Creditarea pe Termen Lung și Importanța Acesteia - Pagina 7
Creditarea pe Termen Lung și Importanța Acesteia - Pagina 8
Creditarea pe Termen Lung și Importanța Acesteia - Pagina 9
Creditarea pe Termen Lung și Importanța Acesteia - Pagina 10
Creditarea pe Termen Lung și Importanța Acesteia - Pagina 11
Creditarea pe Termen Lung și Importanța Acesteia - Pagina 12
Creditarea pe Termen Lung și Importanța Acesteia - Pagina 13
Creditarea pe Termen Lung și Importanța Acesteia - Pagina 14
Creditarea pe Termen Lung și Importanța Acesteia - Pagina 15
Creditarea pe Termen Lung și Importanța Acesteia - Pagina 16
Creditarea pe Termen Lung și Importanța Acesteia - Pagina 17
Creditarea pe Termen Lung și Importanța Acesteia - Pagina 18
Creditarea pe Termen Lung și Importanța Acesteia - Pagina 19
Creditarea pe Termen Lung și Importanța Acesteia - Pagina 20
Creditarea pe Termen Lung și Importanța Acesteia - Pagina 21
Creditarea pe Termen Lung și Importanța Acesteia - Pagina 22

Conținut arhivă zip

  • Creditarea pe Termen Lung si Importanta Acesteia.docx

Alții au mai descărcat și

Creditarea Persoanelor Juridice MICRO IMM in Practica Bancii Raiffeisen

CAP I. CREDITUL BANCAR-INTRODUCERE Creditul a apărut iniţial în Orientul Mijlociu, unde constituia monopolul marilor proprietari funciari şi al...

Creditarea Bancară pe Termen Lung

INTRODUCERE Acordarea de împrumuturi bancare este aproape generală pentru firme întrucât de cele mai multe ori este mai bine ca firmele să lucreze...

Analiza Creditului Bancar pe Termen Lung în Cadrul CEC Bank

CAPITOLUL 1: CREDITUL BANCAR 1.1. Noţiunea de credit bancar Termenul „credit” vine din limba franceză de la „crédit”, care înseamnă încredere....

Politica Monetara in Cazul Romaniei - Moneda si Credit

INTRODUCERE În contextul economiei actuale, pentru a atinge un anumit prag de dezvoltare, orice economie naţională trebuie să aibă o politică...

Credit Ipotecar. Banci Ipotecare

PARTEA I CREDTUL IPOTECAR CAPITOLUL I DEFINIŢIA CREDITULUI Creditul, ca şi moneda, este o categorie economico-financiară creată pentru a servi...

Creditarea Firmelor

1. Fundamentele creditării firmelor Sistemul financiar are ca funcţie esenţială asigurarea nevoilor de finanţare ale sectorului privat al...

Clientii unei Banci si Serviciile Oferite

În anul 1950 a avut loc orientarea pe client, ceea ce a însemnat concentrarea pe cerinþele clienþilor. Grija principalã era de a identifica...

Ai nevoie de altceva?