Creditul în Cadrul Sistemului Bancar

Sectorul bancar din România, din care fac parte 40 de bănci la finele lunii decembrie 2012, finanţează preponderent economia românească, asigurând aproximativ 92% din totalul finanţărilor acordate de sistemul financiar românesc. Sistemul bancar s-a dovedit a fi rezilient pe perioada crizei, continuând să acorde finanțare economiei României. Perspectivele de creștere econonomică generate de miza atragerii fondurilor europene, gradul de intermediere financiară și de bancarizare, de aproape 40% și respectiv 57%, fac din România o destinație atractivă pentru investitorii în sistemul bancar.

Activele sistemului bancar se ridicau la 83 miliarde de euro, ponderea în Produsul Intern Brut fiind de 62%. Structura sectorului bancar românesc la finele anului 2012 include două bănci cu capital integral sau majoritar de stat, trei instituții cu capital majoritar privat autohton, 26 de bănci cu capital majoritar străin, opt sucursale ale unor bănci străine şi o organizaţie cooperatistă de credit.

Ponderea activelor instituțiilor cu capital străin în totalul activelor sistemului bancar românesc a avansat de la 83% în decembrie 2011 la 89,8% la nivelul lunii decembrie 2012. Din punct de vedere al originii acționarilor în funcție de active, băncile cu capital austriac dețin o cotă de piaţă de 37,7%, urmate de băncile cu capital francez cu 13,6% şi grecesc cu 12,2%.

Ponderea deţinută de primele cinci bănci în volumul activelor a fost de 54,7%, în cel al creditelor de 54,4 %, în cel al depozitelor de 54,9%, în cel al capitalurilor proprii de 52,8% şi în cel al titlurilor de stat de 56,3%, potrivit datelor Băncii Naționale a României.

Gradul de intermediere financiară, calculat ca pondere a creditului neguvernamental în PIB, era de 38,4% la nivelul anului 2012, valoare similară cu nivelul înregistrat în anul 2008 înainte de criză, în scădere comparativ cu gradul maxim înregistrat în 2011 de 40,1%. Procesul de dezintermediere controlată se produce pe fondul contracției creditării în valută și creditului de consum.

De altfel, principalele provocări la adresa stabilităţii financiare sunt riscul de credit, în special cel asociat creditării în valută, și riscul unei evoluţii dezordonate a finanţării externe. În România, recomandările formulate de Comitetul European pentru Risc Sistemic către toate autorităţile din UE privind creditarea în valută au fost extinse și la companii.

Aşteptările mediului bancar privind situaţia economică generală, adoptarea de către BNR a unor reglementări prudenţiale destinate limitării creşterii creditării în valută și menţinerea gradului ridicat de îndatorare a unor categorii de debitori au contribuit la restrângerea soldului creditului neguvernamental cu 3,5% comparativ cu sfârşitul anului 2011.

Creditele acordate de instituţiile de credit se cifrează la aproximativ 64 miliarde de euro, soldul creditului neguvernamental fiind de 51 miliarde de euro la finele lunii decembrie 2012. Soldul depozitelor atrase de bănci este cifrat la 43 miliarde de euro.

Băncile şi-au schimbat orientarea de la expansiune rapidă către o strategie determinată de prudenţă procedând la adaptarea rețelei și a numărului de angajați. Numărul unităţilor bancare era de aproximativ 5.700 la finele lunii decembrie 2012, în timp ce numărul de angajaţi în sistem a fost ajustat la 61.700.

Creşterea şomajului, reducerea semnificativă a salariilor şi restrângerea sau încetarea activităţii unor companii au contribuit la scăderea continuă a capacităţii de rambursare a creditelor cu consecinţe directe asupra calităţii portofoliului de credite al băncilor ceea ce a condus la o creştere a volumului provizioanelor pe care instituţiile de credit au fost nevoite să le constituie.

Pierderea raportată la nivelul sistemului bancar a fost determinată de creșterea efortului de provizionare, în condițiile în care rata creditelor neperformante a ajuns la 18,2%, și reducerii veniturilor nete din dobânzi. Gradul de acoperire a creditelor neperformante cu provizioane IFRS şi filtre prudenţiale corespunzătoare a fost de 86,3% la finele anului 2012. Având în vedere anticipațiile privind diminuarea cheltuielilor privind provizioanele aferente riscului de credit și procesul de restructurare prin care trec instituțiile de credit, premisele pentru anul 2013 vizează îmbunătățirea rezultatului la nivel de sector.

Angajamentul acţionarilor instituţiilor de credit a asigurat menţinerea adecvării capitalului la niveluri confortabile. Sistemul bancar românesc dispune în continuare de rezerve consistente de capital, indicatorul de solvabilitate plasându-se la 14,9%. Acest calcul include efectele filtrelor prudențiale.