Decontări electronice

Astăzi, în contextul ideii globalizării şi internaţionalizării serviciilor bancare societatea bancară, în general, nu mai are un perimetru bine stabilit pentru dezvoltarea propriilor afaceri, întrucât în fiecare zi ea are un nou client dîntr-o nouă zonă a lumii, cu noi afaceri, benefice reciproc relaţiei client-banca.

Prin mijloacele moderne de promovare a diverselor servicii clientul nu mai este servit într-un anume loc, la o banca, ci în mai multe sedii ale aceleBotosani bănci, ale altor bănci, funcţie de necesităţi sau chiar la terminalul băncii instalat la client, de unde acesta dă ordine băncii să execute operaţiuni.

Logistica actuală vine din nou în sprijinul internaţionălizării serviciilor bancare, astfel încât un singur aparat (ATM, POS, telefon, etc.) poate ţine loc de bancă şi acesta, plasat oriunde sau chiar mobil, satisface o parte din aceleaşi cerinţe ale clientului, mult mai comod, în orice moment al zilei şi aproape în orice loc de pe glob, numit nu doar mediu economic ci şi aşezare umană.

Banii utilizaţi cândva excluşiv în plăţile cu numerar încep să-şi restrângă sfera de acţiune, fiind înlocuiţi de cărţile de pată, de benzi magnetice, de modemuri, de mijloace de tip internet ori telefonie mobilă care au eliminat nu doar banii de hârtie ci şi hârtia ca suport de informaţii.

Între două sau mai multe bănci aflate sub aceeaşi structură organizatorică şi acelaşi acţionariat, decontările se efectuează în timp real; între sistemele bancare diferite, interne, operaţiunile se efectuează operativ şi cu mult succes, iar pe plan mondial s-a reuşit performanţa de a se efectua operaţiuni din aproape orice loc, către aproape orice loc din lume, dacă unitatea bancară respectivă este dotată cu echipamentele necesare. Lumea bancară (şi nu numai) de astăzi este deja o familie pentru care distanţele practic nu mai contează, iar sistemele de individualizare şi urmărire a securizării datelor şi a operaţiunilor prezintă siguranţa de care are nevoie clientul, în ipostaza lui de consumator de bunuri şi servicii bancare, pentru a nu fi afectat patrimonial. Preocupările sunt de ordin calitativ şi nu calitativ, de ridicare a standardurilor serviciilor şi la aceasta contribuie din plin concurenţa.

Cardul bancar

Cardul bancar este un instrument de plată apărut destul de recent în România (în urmă cu câţiva ani), în ţările estice fiind folosit cu mult înainte de a apare la noi.

Cardul bancar este un instrument prin care un posesor autorizat poate achita contravaloarea unor bunuri şi/sau servicii cumpărate de la comercianţii abilitaţi să o accepte (având la bază un sistem organizat pe baze contractuale între deţinator, emitent şi comerciantul sau prestatorul de servicii) sau prin utilizarea căruia deţinătorul poate dispune sau retrage numerar în şi din contul său personal.

Elementele care se găsesc pe faţa cardului sunt :

- Numele emitentului cardului;

- Aria de aplicabilitate a cardului;

- Numărul cardului, ce este un şir de 13-16 cifre grupate în mod specific (de exemplu la VISA prima cifră este întotdeauna 4 iar la Eurocard/Mastercard,este 5)

- Un grup de patru cifre identice cu primele patru din şirul de mai sus, ce au rol de control;

- Perioada de valabilitate a cardului;

- Numele posesorului;

- Codul embosat al tipului de card ( V pentru VISA, CV pentru Classic Card, BV pentru Business Card, PV pentru Premier Card);

- O hologramă tridimensională ( element de siguranţă );

- Marca organizaţiei sub egida căreia s-a emis cardul.

Elementele care se găsesc pe spatele cardurilor sunt :

- Banda magnetică pe care sunt codate datele standard referitoare la deţinătorul cardului;

- Un spaţiu destinat semnăturii deţinătorului cardului; fondul acestui spaţiu este realizat într-un mod care-l defineşte ca element de siguranţă.

- Menţiunile băncii.

Cardurile pot fi clasificate după mai multe criterii, dintre care cele mai importante sunt :

- După funcţia atribuită;

- Carduri de debit;

- Carduri de credit;

- Carduri de garantare a cecurilor.

- După tehnologia utilizată;

- Carduri cu bandă magnetică;

- Carduri cu miniprocesor- smartcardurile.

- În funcţie de calitatea emitentului;

- Carduri emise de bănci;

- Carduri emise de societăţi non-bancare.

- În funcţie de momentul înregistrării tranzacţiei.

- Sistemul „pay later”;

- Sistemul „pay before”;

- Sistemul „pay now”.

Tehnica operativă privind utilizarea cărţilor de plată la ATM-uri:

Pentru a extrage numerar, posesorul unui card (client al băncii emitente) se poate prezenta la oricare din ATM-urile din reţea. Aici incepe comunicarea cu aparatul.

Într-o primă etapă clientul va fi întâmpinat de un ecran în care i se cere să aleagă limba, după care va introduce PIN-ul. Apoi i se cer detalii asupra tipului de operaţiune ce urmează a fi efectuată: retragere, vizualizare sold, plati, etc. Dacă este selectată opţiunea „retragere numerar” în ecranul următor clientul va putea stabili suma ce urmează a fi extrasă (a cărei valoare maximă sau minimă este dată în funcţie de banca şi tipul cardului deţinut aşa cum am arătat mai sus la prezentarea cardurilor oferite de BRD). După stabilirea sumei urmează procesarea operaţiunii.

Dacă suma cerută există în cont, operaţiunea are loc şi este urmată de eliberarea chitanţei (succesiune valabilă numai pentru unele tipuri de ATM-uri şi carduri).

Unele ATM-uri întreabă întâi utilizatorul dacă doreşte efectuarea unei noi operaţiuni şi apoi eliberează chitanţa.