Depozite Bancare

Depozitul este o sumă de bani încredinţată băncii în următoarele condiţii:

- să fie rambursată în totalitate cu sau fără dobândă sau orice alte facilităţi, la cerere sau la un termen convenit de către deponent cu banca,

- să nu se refere la transmiterea proprietăţii, la furnizarea de servicii sau la acordarea de garanţii.

În categoria depozitelor intră atât disponibilităţile din conturi curente (depozite la vedere), cât şi sumele plasate sub formă de depozite la termen, certificatele de depozit, carnetele de economii.

Depozitul bancar reprezintă o formă clasică de economisire, prin care o persoană încredinţează o sumă de bani unei bănci, în anumite condiţii, în vederea obţinerii unui venit numit dobândă.

Constituirea unui depozit se face, de regulă, pe baza Contractului de depozit, încheiat între bancă, în calitate de depozitar, şi client, în calitate de deponent. Contractul de depozit este încheiat în două exemplare şi conţine următoarele elemente: denumirea băncii şi sucursala (agenţia) acesteia unde clientul constituie depozitul, numele şi prenumele clientului, codul numeric personal, actul de identitate, codul IBAN, tipul depozitului, moneda, termenul, rata dobânzii, data constituirii, data scadenţei (maturităţii), opţiunea de capitalizare a dobânzii, opţiunea de prelungire automată a depozitului, informaţii privind modul de calcul al dobânzii etc. Băncile stabilesc limite minime pentru constituirea de depozite, diferenţiate pe tipuri de clienţi, tipuri de depozite, termene, valute etc.

TIPURI DE DEPOZITE

Băncile şi alte organizaţii financiare ce pot atrage şi gestiona economiile populaţiei şi ale companiilor (CAR-uri, bănci cooperatiste, firme de asigurări şi investiţii cu produse cuplate cu cele bancare, etc.) dispun în prezent, în ţara noastră, de oferte diverse de economisire.

S-au creat noi tipuri de depozite, conturi şi facilităţi de economisire. Acestea s-au dezvoltat atât în perioada de boom a retail-ului financiar-bancar – anii 2005-2009 – precum şi în anii recenţi, în perioada post-criză. Necesitatea atragerii de fonduri de pe piaţa internă (de la persoane fizice şi IMM-uri), determinată în 2008-2009 de efectele crizei financiare, au determinat băncile să creeze şi să promoveze intens noi oferte de depozite şi conturi de economii (savings accounts).

Clasificare:

- în funcţie de monedă:

• depozite în lei;

• depozite în valută (EUR, USD etc.).

- în funcţie de modalitatea de plată a dobânzii şi opţiunea de reînnoire a depozitului:

• depozite cu plata dobânzii la scadenţa depozitului, în următoarele variante:

- cu prelungirea automată a depozitului şi cu capitalizarea dobânzii la scadenţă;

- cu prelungirea automată a depozitului fără capitalizarea dobânzii la scadenţă;

- fără prelungirea automată a depozitului;

• depozite cu plata lunară a dobânzii, caz în care dobânda se virează lunar în contul curent, în următoarele variante:

- cu prelungirea automată a depozitului;

- fără prelungirea automată a depozitului.

În cazul depozitelor cu capitalizarea dobânzii, depozitele se prelungesc automat pentru aceeaşi perioadă, suma noului depozit fiind egală cu suma depusă iniţial plus dobânda acumulată până la data prelungirii.

În cazul depozitelor prelungite fără capitalizarea dobânzii, sumele reprezentând dobânda acumulată (lunar sau la scadenţă) se virează în contul curent deschis pe numele deponentului.

În cazul depozitelor care nu au opţiunea de prelungire automată, la scadenţă suma depozitului este transferată în contul curent al clientului. De regulă, băncile nu percep comisioane de retragere atunci când depozitele sunt lichidate la scadenţă.

- în funcţie de termen:

• depozite la termen fix (1 lună, 3 luni, 6 luni, 9 luni, 12 luni, 2 ani etc. de la data constituirii depozitului);

• depozite la termen, cu scadenţa stabilită în funcţie de opţiunea clientului sau la o anumită dată (depozite cu scadenţa la anumite evenimente cum ar fi aniversarea băncii, depozite de Crăciun etc.), indiferent de momentul constituirii;

• depozite overnight (pe o zi), facilitate oferită, ca şi depozitele pe o săptămână, în cazul unor clienţi care derulează prin conturi operaţiuni de valori mari şi cu frecvenţă ridicată.

În cazul lichidării depozitelor înainte de scadenţă, băncile plătesc dobânda la vedere. Există şi situaţii în care se plăteşte o dobândă mai mare decât cea la vedere, dar mai mică decât cea iniţială, ca de exemplu: în cazul unui depozit pe un an de zile, atunci când acesta se lichidează în ultimul trimestru, sau situaţii în care băncile plătesc dobânda la vedere numai pe o anumită perioadă, nu pe toată durata până la lichidare.

Pe lângă tipurile de depozit prezentate mai sus, există depozite constituite de persoane juridice în alte scopuri decât cel de economisire, după cum urmează:

• depozite pentru constituirea de garanţii (pentru administratorii societăţilor comerciale, conducerea executivă, pentru gestionari etc.), sumele de bani respective neputând fi retrase de către titulari decât în anumite condiţii, de regulă la prezentarea unei adeverinţe prin care entitatea în favoarea căreia a fost constituit depozitul îşi exprimă acordul;

• depozite colaterale, constituite pentru garantarea unor angajamente asumate de bancă (credite, deschideri de acreditive, scrisori de garanţie etc.); lichidarea depozitului colateral se poate face în următoarele situaţii:

- clientul şi-a achitat integral obligaţiile faţă de bancă;

- a expirat valabilitatea angajamentului asumat;

- prin executare, ca urmare a neîndeplinirii obligaţiilor asumate de client;

- prin constituirea unui alt depozit colateral, de o valoare mai mică, în condiţiile reducerii angajamentului.