Dezvoltarea activității de piață prin diversificarea, modernizarea și promovarea produselor și serviciilor bancare în rețeaua de unități a Băncii Comerciale Române - sucursala județeană Harghita

Laureatul premiului Nobel în economie, John Kenneth Galbraith, aprecia că menirea unui sistem economic este să procure bunurile şi să presteze serviciile de care au nevoie oamenii. “Fără un astfel de sistem – care (…) să legifereze şi să menţină ordinea, să pregătească apărarea colectivităţii – viaţa ar fi grea”1.

Economia de piaţă presupune existenţa unui sistem bancar care să asigure mobilizarea disponibilităţilor monetare ale economiei şi orientarea lor spre desfăşurarea unor activităţi economice eficiente, având preponderent la bază pârghii economice: preţ, salarii, credit, dobândă, investiţii, profit etc.

După cum se ştie, o primă condiţie esenţială necesară înfiinţării şi existenţei unui sistem bancar activ, eficient şi sănătos într-o economie de piaţă, este aceea de a exista o nevoie socială reală pentru produsele şi serviciile oferite pe piaţă, această nevoie socială fiind o expresie a cererii solvabile.

Pentru aceasta, se impune studierea cererii potenţiale (reale), care este condiţionată, la rândul ei, de nivelul salariilor, de nivelul de trai, de nivelul de cultură şi civilizaţie al populaţiei. Există un proces continuu de intercondiţionare între producţie şi consum, întrucât consumul redă, de fapt, nevoia socială pentru o anumită cantitate şi calitate de produse şi servicii, iar acest consum este condiţionat de preferinţele consumatorilor.

În acelaşi timp, produsele şi serviciile oferite la un nivel calitativ superior pot fi elemente care influenţează nivelul educaţional al populaţiei şi care condiţionează dezvoltarea societăţii umane.

Intr-o economie de piaţă, sistemul bancar îndeplineşte funcţia de atragere şi concentrare a economiilor societăţii şi de canalizare a acestora, printr-un proces obiectiv şi imparţial de alocare a creditului, către cele mai eficiente investiţii. In acest sens, băncile urmăresc modul în care debitorii utilizează resursele împrumutate, asigură şi facilitează efectuarea plăţilor, oferă servicii de gestionare a riscului şi reprezintă principalul canal de transmisie în implementarea politicii monetare, în ansamblul dirijării şi funcţionării activităţilor economice piaţa având rol decisiv.

Mobilizarea fondurilor populaţiei şi asigurarea finanţării economiei naţionale, se constituie într-un flux circular al veniturilor care are loc în continuă interacţiune într-o infrastructură financiar-bancară puternică şi un sistem instituţional financiar de intermediere stabil.

Pentru realizarea condiţiilor de eficienţă economică şi, în general, a scopului urmărit – acela de a obţine profit, sistemul bancar se constituie a fi un cadru bine organizat şi structurat în capacitatea sa de a mobiliza şi de a uni grupuri de oameni mânaţi de constrângeri tehnice, comerciale şi instituţionale, în vederea desfăşurării unor activităţi umane eficiente - activităţi ce se finalizează în oferirea de produse şi servicii necesare pentru menţinerea şi dezvoltarea economiei naţionale.

1 J.K.Galbraith, Ştiinţa economică şi interesul public, Bucureşti, Ed. Politică, 1982, p. 11.

O economie modernă nu poate funcţiona în condiţii de eficienţă fără un sistem bancar coerent şi stabil, rolul şi funcţiile băncilor amplificându-se continuu, în condiţiile globalizării economiei naţionale. Astfel, sistemul bancar românesc poate fi considerat ca fiind mai avansat decât celelalte ramuri ale economiei în procesul de tranziţie la economia de piaţă, acesta se află însă, într-o continuă schimbare, căutând să se adapteze noilor transformări majore care au avut loc în ultimele două decenii în domeniul tehnic, comercial şi legislativ, urmărind, în acelaşi timp, atingerea standardelor bancare internaţionale1, în scopul recunoaşterii sale de către comunitatea bancară internaţională şi de către clienţii săi, ca bănci cu un bun renume.

Dezvoltarea tehnică şi pătrunderea pe scară largă a informaticii precum şi promovarea pe scară largă a noţiunii de marketing în activitatea bancară, au determinat apariţia concurenţei – aceasta fiind în continuă creştere - şi a unor produse şi servicii bancare, care fac posibilă derularea tranzacţiilor în alte condiţii decât cele clasice, când se impunea prezenţa clientului la ghişeul băncii: fluxurile de prelucrare automată a datelor, telecomanda şi telesupravegherea compartimentelor, videotexul, accesul interactiv la băncile de date, bibliotecile de date electronice şi transmiterile ultrarapide prin sisteme informatice computerizate cu acces pe Internet, poşta electronică, telefonia îmbogăţită cu reapelul automat şi înregistrarea de mesaje, videotelefonia şi videconferinţa ş.a., aspecte care vor duce, în timp, la o nouă restructurare a băncilor şi a unităţilor bancare.

Lucrarea de faţă îşi propune a aborda câteva aspecte relevante privind politica strategică bancară adoptată în ultimii ani, în vederea atragerii şi menţinerii clienţilor, şi în vederea diversificării şi modernizării produselor şi serviciilor proprii oferite pe piaţă, toate acestea concretizate în valori şi obiective reprezentative unei economii de piaţă.