Dezvoltarea Leasingului

CAPITOLUL I. DEZVOLTAREA ŞI PARTICULARITĂŢILE OPERAŢIUNILOR DE LEASING

1.1. CONCEPTUL, CARACTERISTICILE ŞI FORMELE OPERAŢIUNILOR DE LEASING

Referitor la perioada apariţiei leasingului, în literatura de specialitate s-au format mai multe opinii contradictorii, fiecare însă avînd dreptul la viaţă. Primii specialişti în domeniu care au studiat apariția leasingului sunt de părerea că formele apropiate operaţiunilor de leasing sunt semnalate încă din antichitate: „ca fiind o formă antică de finanţare”, răspîndită încă la sumerieni şi la alte popoare ce locuiau în Mesopotamia cinci mii de ani în urmă. Tranzacţii asemănătoare cu cele de închiriere aveau loc încă în statul antic Sumer (Irakul de Sud) şi datează aproximativ cu anul 2000 – 3000 î.e.n. De asemenea, în unele izvoare este indicat că prin anii 210 î.e.n., în oraşul samaritean Ur, proprietarii de unelte agricole le închiriau fermierilor, consemnînd aceste operaţiuni pe plăci de argilă. La fel, în folosinţă temporară rambursabilă erau transmise animale, terenuri de pământ, izvoare de apă, chiar şi tehnică militară.

Existenţa leasingului este atestată cu încă vreo două mii de ani î.e.n. în Babilon . Reglementări referitoare la proprietatea personală arendată apar evidenţiate în Codul de legi al regelui Hammurabi, în anul 1750 î.e.n., iar operaţiunea de arendă a bunurilor aflate în proprietatea personală a cunoscut o largă răspândire la greci şi romani.

Aristotel în lucrarea sa «Retorica» menţiona că bogăţia nu constă în deţinerea proprietăţii bunurilor, ci în felul în care sunt folosite. Această idee exprimă foarte concis esenţa economică a leasingului – pentru a obţine profit nu este necesar să deţii în proprietate utilaj sau alte bunuri, este suficient să ai dreptul de folosinţă şi să generezi venit.

Într-o altă opinie, termenul „leasing” a început să fie utilizat pe larg la sfârşitul secolului XIX – începutul secolului XX: unii dintre aceştia îşi întemeiază opinia pe faptul că în anul 1877 societatea americană telefonică „Bell Telephone Company ” a decis transmiterea în folosinţă temporară a aparatelor sale, în loc să le vândă. Datorită acestui curs economic, SUA a fost telefonizată mult mai rapid şi mai de amploare ca celelalte ţări ale lumii.

Ulterior, în anii ‘30 ai sec. XX, au apărut şi primele forme de leasing imobiliar. Toate formele de leasing folosite în această perioadă reprezentau, în fapt, simple locaţiuni, însă condiţiile şi scopurile pentru care au fost încheiate contractele în cauză au făcut posibilă abordarea leasingului şi ca operaţiune de credit.

Alţii sunt de părerea – că prima formă a leasingului, a apărut din necesitatea obţinerii unei finanţări în vederea desfăşurării unei activităţi productive, a apărut în anul 1950, în SUA. Deja peste doi ani, în 1952 a apărut prima firmă specializată de închirieri Corporaţia de Leasing a Statelor Unite („U.S. Leasing Corporation”) . Odată cu înfiinţarea „U.S. Leasing Corporation”, leasingul a început să fie folosit pe scară largă, în special pentru închirierea de echipamente. A urmat implicarea băncilor comerciale, care dispuneau de fonduri financiare, contribuind astfel în mod esenţial la dezvoltarea operaţiunilor de leasing.

Etapa contemporană se caracterizează prin răspîndirea leasingului în Europa Occidentală şi Japonia, iar apoi şi în toată lumea.

În Europa, leasingul a apărut mai târziu – prin Anglia – răspândindu-se cu deosebire în ţările occidentale (Franţa, Olanda, Belgia ş.a.)

Totodată, este necesar a menţiona că în unele surse se indică la faptul că leasingul este o invenţie engleză, că apoi a fost strămutat în America de Nord, şi numai după aceea, cu unele modificări, în a două jumătate a sec. XX a apărut din nou în Anglia.