Elementele esențiale ale tehnicilor bancare practicate de băncile comerciale românești - pe exemplul băncii comerciale UniCredit

Introducere

Relația care se stabilește între client și bancă trebuie stabilită cu profesionalism și în condiții extraordinare în ceea ce privește comunicarea. Băncile nu ar mai putea să își desfășoare activitatea fără clienți, astfel acestea sunt obligate să dea dovadă de încredere.

Satisfacția nevoilor clienților este esențială pentru ca ei să fie în continuare fideli băncii, iar acest lucru aduce un plus de valoare deoarece clienții vor promova produsele și serviciile bancare, acest lucru ducând la creșterea profitului. Clienții aleg băncile în funcție de produsele și serviciile de care au nevoie, dar țin cont și de profesionalismul angajaților și de reputația băncii pe piață.

Băncile doresc să atragă cât mai mulți clienți deoarece astfel pot avea o imagine mai favorabilă față de concurenți.

Capitolul 1: Organizarea sistemului bancar românesc

Odată cu trecerea de la economia de tip centralizat la economia de piață, din decembrie 1990, sistemul bancar românesc este organizat pe două niveluri:

- banca centrală (BNR), care supraveghează și reglementează activitatea bancară;

- instituții de credit (bănci).

1.1. Diferitele instituții de credit

Instituțiile de credit sunt definite de legea bancară, O.U.G. nr. 99/2006, în art. 7, pct. 10 ca fiind entități care desfășoară activități de atragere de depozite și de acordare de credite.

Potrivit BNR , în România sunt 35 instituții de credit, din care 7 sunt sucursale ale unor bănci străine. Acestea se clasifică în :

- bănci;

- organizații cooperatiste de credit;

- bănci de economisire și creditare în domeniul locativ;

- bănci de credit ipotecar.

Înstituțiile de credit reglementate se impart în:

a) bănci universale (dețin ponderea cea mai mare în sistemul bancar românesc);

b) bănci specializate - acestea se clasifică în: bănci de economisire și creditare în domeniul locativ, bănci de credit ipotecar;

c) alte instituții de credit specializate: cooperative de credit, instituții emitente de monedă.

1.2. Organismele profesionale și organele centrale

Asociația Română a Băncilor (ARB) - a fost constituită în mai 1991 și reprezintă cea mai puternică asociație profesională din România având în componență cele 35 de bănci. Obiectivele principale ale ARB sunt:

- contribuția sistemului bancar la prosperitatea economică;

- alinierea la mediul sistemului bancar din zona Centrală și Est Europeană prin eficiență, competitivitate și stabilitate.

Misiunea ARB este reprezentată de dezvoltarea și consolidarea sistemului bancar, iar viziunea - contribuția la consolidarea unui mediu de afaceri sigur, transparent și de încredere în România .

Institutul Bancar Român (IBR) - a fost înființat în 1991 de către Banca Națională a României și Asociația Română a Băncilor având ca obiectiv principal pregătirea și specializarea personalului din sectorul financiar-bancar. IBR este persoană juridică fără scop patrimonial.

Centrala Incidentelor de Plăți (CIP) - bază de date administrată de BNR în care sunt trecute persoanele ce au înregistrat incidente în utilizarea instrumentelor de plată.

Centrala Riscului de Credit (CRC) - bază de date în care sunt trecute toate entitățile ce au credite mai mari de 20.000 lei și înregistrează credite restante.

Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB) - înființat în 1996, este singura schemă de garantare a depozitelor din România. FGDB garantează depozitele bancare în cazul în care instituțiile de credit intră în insolvență.