Cuprins
- Capitolul 1. Rolul fondurilor și a a programelor UE 2
- Capitolul 2. Fonduri ale UE 5
- 2.1. Fondul European de Dezvoltare Regională 5
- 2.2. Fondul Social European 6
- 2.3. Fondul de coeziune 7
- 2.4. Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală 7
- 2.5. Fondul European pentru Pescuit și Afaceri maritime 8
- Capitolul 3. Programe ale UE 10
- 3.1. Erasmus + 10
- 3.2. Programul Operațional Regional 2014-2020 10
- 3.3. Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate 2014-2020 13
- 3.4. Programul Operațional Infrastructură Mare 13
- 3.5. Programul Interreg VA România-Bulgaria 14
- Concluzii 17
- Bibliografia 18
Extras din proiect
Capitolul 1. Rolul fondurilor și a a programelor UE
Uniunea Europeană a fost creată pentru a se realiza o uniune cât mai stânsă între membrii acesteia; realizându-se, astfel, o pace durabilă. În urma războaielor crunte care au fost purtate pe teritoriul Europei, cetățenii ei au avut de suferit. Fiecare țară întâmpină, și în prezent, probleme economice și/sau sociale; probleme care, uneori, nu pot fi rezolvate rapid și din cauza trecutului tumultos. Din acest motiv, s-au creat și fondurile structurale. Aceste instrumente financiare sunt administrate de Comisia Europeană.
Obiectivele strategice pentru menținerea unității sociale și economice prin aceste fonduri sunt prezentate în graficul nr. 1.
Graficul nr. 1: Obiective strategice
Se poate observa faptul că pentru a atinge aceste obiective ale Uniunii Europene, țările membre pot accesa fonduri structurale. Astfel, pentru a reduce decalajele de dezvoltare, țările pot solicita finanțare; dar nu mai acele state care au PIB/locuitor mai mic de 75% făță de media europeană. Statele membre doresc sprijin financiar pentru cooperare teritorială, deoarece actualizarea politicilor, a vechilor sisteme de educație sau de angajare a forței de muncă necesită capital.
Pentru a beneficia de aceste privilegii este necesar să fii sau să devii stat membru al Uniunii Europene. Evident, pe lângă cele 28 de state membre (Anglia încă face parte din UE, procesul de brexit nefiind finalizat), doresc să facă parte din uniune și alte state, cum ar fi: Turcia, Serbia, Muntenegru sau Albania. Aceste state sunt în proces de transpunere a legislației UE în legislație națională. Dar pentru a realiza acest lucru este nevoie de capital. Astfel, ele beneficiază, la fel ca și celelalte țări care au dorit să adere la UE și, în prezent, sunt state membre, de sprijin. Sprijinul constă în programe prin care se repartizează sume de bani în cederea consolidării, îmbunătățirii infrastructurii, dezvoltării firmelor sau protejării mediului înconjurător.
Pentru perioada 2014-2020 au fost alocate fonduri în valoare de 351,8 miliarde €, pentru politica regională și de coeziune. Pentru perioada menționată, României i-au fost pre-locate 44,6 miliarde €. Din această sumă, 20 miliarde € sunt pentru politica de dezvoltare rurală și cea agricolă, iar peste 24 miliarde € sunt pentru politica de coeziune.
Aceste sume sunt alocate de către Comisia Europeană care negociază și aprobă cererile statelor membre. De asemenea, tot comisia este cea care monitorizează modul în care sunt cheltuiți banii. La nivelul anului 2016, în urma absorbției de fonduri din perioada 2007-2013, procentajul de absorbție arată precum cel din graficul nr. 2.
Graficul nr. 2: Rata de absorbție
Se poate observa în graficul de mai sus că Grecia a avut, în perioada 2007-2013, o rată de absorbție de 100%. Iar state precum: Portugalia, Austria, Bulgaria sau Franța, și nu numai, au avut o rată de absorbșie de 95%. Cea mai mică rată de absorbție a avut-o Croația, numai 70%. România a avut o rată de absorbție, în perioada menționată, de 89%. Țara noastră întâmpină probleme în ceea ce privește rata de absorbție. Iar 2 motive ar fi legate de slaba dezvoltare a infrastructurii și a slabei planificări strategicice pe termen mediu și lung.
Prin programele de finanțare europeană se intenționează creazrea unui condiții de trai mai bune ale cetățenilor europene, lucru realizabil și prin programe cheie, cu destinașie precisă, dar și prin programe menite să îmbunățătească economia, în general.
În urma cheltuirii sumelor obținute de către statele beneficiare ale fondurilor și programelor, UE dorește să obțină următoarele beneficii:
- persoanele cu vârsta între 20-64 de ani să aibă un loc de muncă: 75% dintre acestea;
- să se reducă emisiile de gaze care au efect de seră: cu 20%;
- să se reducă rata abandonului școlar: sub 10%;
- să fie scăzut numărul persoanelor expuse riscurilor de excluziune socială sau riscului de sărăcie: cu cel puțin 20.000.000 persoane;
- etc.
Aceste obiective sunt realizate la nivel european, dar fiecare stat adoptă propriile obiective. Spun acest lucru deoarece fiecare stat își cunoaște maii bine probleme li deficiențele. Dacă s-ar realiza ținte obligatorii de atins, atunci nu consider că fondurile și programele ar mai avea eficiența pe care o înregistrează în prezent. Evident, și eficiență lor din prezent poate fi mult îmbunătățită, dar consider că este mai important să creștem în orice lucru, decât să înregistrăm pierderi. În următoarele 2 capitalo voi detalia câteva dintre fondurile și programele puse la dispoziție de către UE statalor membre.
Bibliografie
1. Adina Dornean, Gestiunea fondurilor structurale europene, ediția 2, Editura C.H.-Benck
2. Amalia Nicoleta Coman, Paul Coman, Managementul fondurilor structurale și de coeziune-România la jumătatea perioadei 2007-2013, Editura Scrisul românesc-Fundația, 2011
3. Brătulescu Marin, Managementul financiar și fiscalitatea în UE, Colecția Orizonturi economice, Editura: Eftimie Murgu, Reșița, 2013
4. Lilian Onescu, Daniela Florescu, Finanțarea proiectelor europene, Editura Economică, București, 2013
5. www.europa.eu
6. https://cohesiondata.ec.europa.eu/dataset/2007-2013-Funds-Absoption-Rate/kk86-ceun/data
7. www.fonduri-ue.ro
Preview document
Conținut arhivă zip
- Fonduri si programe ale UE.docx