Cuprins
- CUPRINS
- CAPITOLUL I 2
- CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND FONDURILE ŞI
- PROGRAMELEUNIUNII EUROPENE 2
- 1.1 DE LA FONDURILE DE PREADERARE LA FONDURILE DE POSTADERARE
- (CAZUL ROMÂNIEI) 3
- 1.2 ACCESUL LA FONDURILE STRUCTURALE ALE UNIUNII EUROPENE 4
- CAPITOLUL II 8
- FONDURILE STRUCTURALE ALE UNIUNII EUROPENE
- ŞI TRĂSĂTURILE LOR 8
- 2.1. FONDUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE REGIONALĂ – FEDR (EUROPEAN REGIONAL DEVELOPMENT FUND – ERDF) 8
- 2.1.1 Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice
- (POSCCE) 9
- 2.1.2 Programul Operaţional Regional (POR) 9
- 2.2 FONDUL SOCIAL EUROPEAN - FSE (EUROPEAN SOCIAL FUND - ESF) 10
- 2.2.1 Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) 10
- 2.2.2 Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (POSDCA) 11
- 2.3 FONDUL DE COEZIUNE 11
- 2.3.1 Programul Operaţional Sectorial de Mediu 12
- 2.3.2 Programul Operaţional Sectorial de Transport (POST) 13
- 2.4 FONDUL EUROPEAN AGRICOL PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ (FEADR) 14
- 2.5 FONDUL EUROPEAN PENTRU PESCUIT (FEP) 14
- CONCLUZII 16
- BIBLIOGRAFIE 17
Extras din proiect
Capitolul I
Consideraţii generale privind fondurile şi programele
Uniunii Europene
Cu toate că, la origine, Uniunea Europeană a fost creată pentru a realiza un obiectiv politic pacificator, aspectul economic a fost totuşi cel care a reuşit să dinamizeze şi să încununeze cu succes această construcţie europeană.
La ora actuală, tendinţele demografice în UE nu sunt foarte favorabile, în comparaţie cu celelalte state ale lumii. De aceea, statele membre trebuie să se apropie tot mai mult pentru a asigura creşterea economică şi pentru a se menţine competitive la nivel mondial. Niciun stat membru nu este pregătit să facă faţă, singur, concurenţei pe plan mondial în domeniul comerţului. Astfel, piaţa unică le oferă întreprinderilor europene o platformă vitală, asigurându-le competitivitatea pe pieţele mondiale.
Cu toate acestea, acest spaţiu de liberă concurenţă la nivel european trebuie să aibă drept corolar solidaritatea naţiunilor europene. Aceasta are consecinţe pozitive asupra cetăţenilor europeni: prin urmare, atunci când cetăţenii din unele regiuni ale Europei sunt victime ale inundaţiilor sau ale altor calamităţi naturale, bugetul UE prevede fonduri de asistenţă în acest sens. Fondurile structurale, gestionate de Comisia Europeană, încurajează şi sporesc eforturile depuse de autorităţile naţionale şi locale ale ţărilor membre pentru a reduce inegalităţile între diversele regiuni ale UE. Mijloacele financiare prevăzute din bugetul UE şi creditele oferite de Banca Europeană de Investiţii (BEI) sunt alocate pentru a îmbunătăţi infrastructura de transporturi (de exemplu, extinderea reţelei de autostrăzi şi a infrastructurii feroviare de mare viteză), contribuind astfel la promovarea unor regiuni şi la stimularea schimburilor comerciale transeuropene. Astfel, succesul economic al UE se va manifesta, în parte, prin capacitatea pieţei sale unice, de 500 de milioane de consumatori, de a satisface interesele unui număr cât mai mare de consumatori şi întreprinderi.
1.1 De la fondurile de preaderare la fondurile de postaderare (cazul României)
Înainte de a beneficia de fondurile structurale, România a beneficiat de câteva instrumente de pre-aderare de la Uniunea Europeană. Noile fonduri de care dispune România în comparație cu fondurile de pre-aderare le putem vedea în tabelul următor.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Fondurile Europene.docx