Cuprins
- Cap 1. Organizare şi funcţionalitate la Primăria Municipiului Huşi 3
- 1.1.Scurt istoric 3
- 1.2. Obiect/domeniu de activitate 4
- 1.3. Organizare internă (organigramă comentată) 8
- 1.4. Funcţionalitate (relaţii interne cu accent pe latura financiară) 12
- 1.5. Structura de personal 14
- 1.6. Relaţii cu exteriorul 16
- 1.7. Structura şi evoluţia principalelor venituri/cheltuieli bugetare la Primăria Municipiului Huşi în perioada 2005-2007 - tabel comentat cu identificarea factorilor de influenţă 19
- CAP 2. Fundamentarea cheltuielilor bugetare 26
- 2.1 Cadrul juridic utilizat în fundamentarea cheltuielilor bugetare 34
- 2.2 Calcule de fundamentare privind cheltuielile bugetare 38
- 2.3 Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea cheltuielilor bugetare 61
- CAP.3 Finanţarea Cheltuielilor Bugetare 65
- 3.1 Surse de finanţare la nivelul primăriei Municipiului Huşi 65
- 3.2. Modalităţi tehnice utilizate în finanţarea cheltuielilor bugetare 74
- 3.2.1. Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare - pentru bugetul de stat 74
- 3.2.2. Alimentarea cu fonduri - pentru bugetele locale 76
- 3.3 Utilizarea efectivă a creditelor bugetare şi a fondurilor alocate. Plăţi pentru cheltuieli 79
- 3.4 Fluxuri informaţionale generate de finanţarea cheltuielilor bugetare 84
- BIBLIOGRAFIE 89
Extras din proiect
Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la o instituţie publică
Cap 1. Organizare şi funcţionalitate la Primăria Municipiului Huşi
1.1.Scurt istoric
Din punct de vedere geografic, municipiul Huşi se află aşezat în sud – vestul Depresiunii Huşi, parte componentă a Podişului Central Moldovenesc, ceea ce se încadrează în Podişul Bârladului, ca subdiviziune a Podişului Moldovei din nord – estul României.
Oraşul Huşi este atestat documentar în anul 1487, teritoriul actual al oraşului cât şi împrejurimile fiind locuite încă din mileniul V.î.Hr, fiind cunoscut în istoria ţării noastre prin cultura originală de Cucuteni.
În anul 1885 a fost elaborat un plan mai complet, care trasează străzile principale şi cele patru cartiere. La începutul secolului XX, în timpul primului război mondial populaţia din Huşi cunoaşte o situaţie deosebit de grea. În perioada interbelică oraşul a progresat şi în plan economic şi edilitar – gospodăresc, fapt oglindit şi de dezvoltarea învăţământului profesional.
După 23 august 1944, oraşul a suferit toate transformările administrativ – organizatorice, economice, politice şi culturale prin care a trecut România. Oraşul a decăzut din rangul de centru judeţean (pierzând importante instituţii şi avantaje economice), însă şi la Huşi s-au înregistrat prefaceri edilitare, economice şi demografice importante.
În anul 1995 Huşul a devenit municipiu. Primii învăţăţi români care au emis ipoteza originii Huşilor de la husiti şi a întemeierii oraşului de către aceştia, au fost B.P. Haşdeu şi Ioan Bogdan. Acestă teorie a fost combătută, între alţii de Melchisedec Ştefănescu, Nicolae Iorga, Mihai Costăchescu, care au susţinut opinia potrivit căreia numele oraşului ar deriva de la boierul Hus.
La recensământul din 1992, oraşul avea o populaţie de 32688 locuitori, iar la recensământul din anul 2002, populaţia oraşului era de 29582 locuitori, dintre care 15238 sunt femei şi 14344 sunt bărbaţi. Structura după etnie este de 29413 români, 138 rromi, 10 maghiari, 2 germani, 11 evrei şi 8 alte etnii.
Se poate constata o mare scădere a numărului de locuitori, datorată probabil lipsei locurilor de muncă şi migrării populaţiei către alte ţări, către alte zone din ţară dezvoltate economic şi chiar din străinătate.
Structura profesională a populaţiei ocupate este repartizată după cum urmează: 38,90% lucrează în industrie, construcţie şi transporturi; 16,30 % în comerţ, repararea şi întreţinerea autovehiculelor, a bunurilor personale şi casnice; 12,60 % în agricultură; 3 % în activităţi financiare bancare şi de asigurări; 8,9 % în învâţământ; 5,4 % în sănătate şi asistenţă socială; 4,5 % în administraţia publică şi apărare; 10,4 % alte activităţi.
În municipiul Huşi numărul şomerilor este ridicat, precum şi numărul familiilor beneficiare de ajutor social. Populaţia locuieşte în 9315 locuinţe, marea majoritate locuind în apartamente construite din materiale corespunzătoare vieţii moderne.
1.2. Obiect/domeniu de activitate
Primăria Municipiului Huşi reprezintă structură organizatorică importantă în cadrul administraţiei publice locale a municipiului, cu atribuţii esenţiale în mobilizarea şi repartizarea de fonduri centralizate cu adresare generală (la şi de la dispoziţia unităţilor administrativ – teritoriale), în scopul satisfacerii unor nevoi la nivelul colectivităţilor publice locale.
Administraţia Publică în unităţile administrativ – teritoriale se organizează şi funcţionează în temeiul principiilor autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, al legalitătii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit, conform Legii 215 din 23 aprilie 2001. Indiferent de gradul de autonomie a comunităţii locale, la descentralizarea financiară sunt luate în considerare anumite principii care contribuie la stabilitatea finanţelor publice:
- principiul diversităţii;
- principiul echivalenţei;
- principiul acceptării costului descentralizăii;
- principiul redistribuirii şi stabilizării centralizate;
- compensării fluxurilor financiare dintre colectivităţi;
- asigurării serviciilor sociale vitale;
- accesului echitabil la resursele financiare publice;
- echilibrul financiar.
Autorităţile administraţiei publice locale prin care se realizează autonomia locală în Huşi sunt: Consiliul Local al municipiului Huşi ca autoritate deliberativă şi primarul municipiului Huşi ca autoritate executivă.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Fundamentarea si Finantarea Cheltuielilor Bugetare la o Institutie Publica.doc