Fuziunile in Sistemul Bancar International si Evolutia Preturilor Listate pe Piata de Capital - Abn Amro Bank – Royal Bank of Scotland

Imagine preview
(9/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Fuziunile in Sistemul Bancar International si Evolutia Preturilor Listate pe Piata de Capital - Abn Amro Bank – Royal Bank of Scotland.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 53 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Conf.univ.dr. George Ionescu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 7 puncte.

Domeniu: Banci

Cuprins

Introducere 3
Capitolul I : Fuziunile in sistemul bancar – metoda de gestionare a riscurilor 5
Capitolul II : Studiu privind fuziunile in sistemul bancar european si american 10
2.1. Fuziuni si achizitii in Europa 11
2.2. Evolutia fuziunilor in sistemul bancar din Europa comparativ cu SUA 14
Capitolul III : Fuziunea Bancii Agricole cu Raiffeisen Bank 20
Capitolul IV : Fuziunea Anglo-Romania Bank Limited (Anglia) cu Banca Franco-Romana 27
Capitolul V : STUDIU DE CAZ : Fuziunea Abn Amro – Royal Bank of Scotland 26
5.1. Scurt istoric Abn Amro / Rbs 26
5.2. Analiza identitatii organizatiei 28
5.3. Analiza si evolutia fuziunii 34
Concluzii 41
Anexe 42
Bibliografie 49

Extras din document

INTRODUCERE

In anii recenti integrarea economica globala a fost accelerata pe o multitudine de fronturi, viteza fiind o caracteristica a acestor timpuri. Fluxurile financiare internationale au cunoscut o ampla expansiune, atat in interiorul economiilor fiecarei tari, cat si la nivel global integrand in aceasta miscare continente si regiuni aflate geografic la mare departare unele de altele. Daca liberalizarea comertului inceputa cu mult timp in urma, continua si astazi, in sfera finantelor schimbarile au fost atat de mari, practic nemaintalnite in istoria sistemelor financiare. Aceasta impune ca globalizarea financiara sa fie insotita de o continua si rapida crestere/dezvoltare a schimbului mondial de bunuri si servicii. Fluxul schimburilor comerciale a fost insotit de un flux al capitalurilor.

In ultimele decenii dezvoltarea operatiunilor cu instrumente financiare derivate au oferit jucatorilor din piata atat o posibilitate de asigurare impotriva riscului (hedging) dar si un mijloc de speculatie. Aceasta oferta si-a creat cererea (conform legii lui Say) prin aparitia pe piata a unor institutii financiare de tipul fondurilor de investitii si a fondurilor de pensii private, posesoare ale unor resurse de multe miliarde de dolari care trebuiau plasate in investitii cat mai rentabile si mai sigure.

Dezvoltarea institutionala a fondurilor de investitii si pensii a fost acompaniata de formarea trusturilor financiare globale rezultate in urma noilor fuziuni dintre banci comerciale, banci de investitii si societati de asigurari, ceea ce a permis participarea, prin achizitia titlurilor de participatie de catre marile fonduri, la cresterea capitalului actorilor financiari globali.

Prabusirea comunismului a creat o atractie pentru noile piete in formare (emerging markets) cu oportunitati de investitii mari ceea ce a atras capitalul financiar privat in finantarea accelerata a unor dezechilibre externe, ale tarilor in curs de dezvoltare.

Economia mondiala polarizeaza astazi economiile tarilor dezvoltate (cu leader USA) si economiile tarilor in curs de dezvoltare si sarace. Modelul este asemanator relatiei "Centru - periferie" in care se interpun intermediarii (tarile in curs de dezvoltare) sau "midle place" si in care motorul de dezvoltare organizeaza relatii si parteneriate intre membrii sistemului, dispunand de un complex de mijloace si resurse de interventie cum ar fi: FMI, Banca Mondiala, Acordul GATT, OECD, Grupul celor Sapte etc.

Lumea moderna se confrunta cu un puternic fenomen al dezeconomisirii. Explozia informationala, succesele explorarii spatiului cosmic, dezvoltarea geneticii si a medicinei, desfiintarea sistemului monetar international, crizele petroliere, infiintarea unor noi uniuni economico-monetare, dezvoltarea tehnologiilor IT, si ale internet-ului sunt tot atatia factori care au impus accentuarea consumului in ultimii 50 de ani.

S-a impus conceptul economiei de consum in paralel cu dezvoltarea conceptului economiei ofertei in SUA si apoi in tarile Europei Occidentale. Consumul a fost intr-o relatie directa si cu cresterea sperantei medii de viata in tarile dezvoltate si dezvoltarea sistemelor de asigurari private.

Inclinatia spre consum in tarile dezvoltate a dus la fenomenul dezeconomisirii si a orientat bancile transnationale in atragerea unor surse financiare din tari mai putin dezvoltate si orientarea acestora in credite pentru consum la nivelul tarilor bogate. Acest lucru a dus la cresterea productiei si a economiei acestor tari si la disparitia unor posibilitati de finantare pentru cele mai sarace. Trebuie remarcat insa, faptul ca plasamentele au fost profitabile, o parte din profituri, sub forma dobanzilor s-au reintegrat in fluxurile financiare ale tarilor de provenienta, iar functie de oportunitatile interne au imbracat si forma investitiilor, insa intr-un ritm inferior economiilor dezvoltate. Fenomenul dezeconomisirii s-a manifestat pregnant si in tarile supuse tranzitiei la sistemul economiei de piata.

Fisiere in arhiva (1):

  • Fuziunile in Sistemul Bancar International si Evolutia Preturilor Listate pe Piata de Capital - Abn Amro Bank - Royal Bank of Scotland.doc

Alte informatii

Universitatea Romano –Americana Facultatea Relatii Comerciale si Financiar-Bancare Interne si Internationale Specializare Gestiunea Afacerilor Financiar Bancare Interne si Internationale