Impactul Instrumentelor de Pre-aderare Asupra Procesului de Aderare a României la Uniunea Europeană

1. Capacitatea de absorbţie

Capacitatea de absorbţie reprezintă gradul in care o ţară este capabilă să cheltuiască efectiv şi eficient resursele financiare alocate de Uniunea Europeană. Pe baza experienţei trecute, Comisia Europeană a ajuns la concluzia că ţările au o capacitate limitată de a absorbi sprijinul financiar pentru investiţii într-un mod eficient. Există restricţii atât la nivelul cererii cât şi al ofertei.

Capacitatea de absorbţie la nivelul cererii înseamnă capacitatea efectivă de a genera proiecte acceptabile de către aplicanţi.

La începutul anului 2002, Comisia Europeană a stabilit o metodologie pentru evaluarea capacităţii de absorbţie din ţările candidate la aderare. Pentru aceasta, Comisia a comandat o serie de studii care au analizat capacitatea de absorbţie atât din punct de vedere al unora dintre Statele Membre (Irlanda, Spania, Portugalia, Germania), cât şi din punct de vedere sectorial (management, programare, implementare, monitorizare şi evaluare şi, respectiv, management financiar şi control).

Trei etape trebuie luate în considerare în legătură cu administrarea fondurilor:Proiectarea (design-ul), care apare ca o variabilă de intrare; elementele care definesc această etapă creează condiţiile pentru managementul efectiv şi eficient al fondurilor structurale. Capacitatea de proiectare trebuie evaluată prin raportarea la cerinţele ce rezultă din reglementările referitoare la fondurile structurale; Funcţionarea, adică măsura în care fondurile structurale sunt administrate efectiv şi eficient; această fază poate fi evaluată parţial într-o ţară candidată prin raportarea la implementarea fondurilor de pre-aderare; Performanţa, adică măsura în care fondurile structurale au fost administrate efectiv şi eficient; este o variabilă de ieşire, care măsoară rezultatele. Performanţa nu poate fi evaluata decat ex-post, la sfârşitul perioadei de programare.

2. Rata absorbţiei fondurilor de pre-aderare

Capacitatea de absorbţie are, în ultimă instanţă, ca rezultat concret şi imediat rata absorbţiei, care reprezintă fondurile efectiv cheltuite din cele disponibile. Alte două elemente importante le reprezintă rata de angajare, respectiv sumele angajate în aplicaţii de finanţare aprobate, şi rata de contractare, respectiv sumele angajate în contracte semnate, după derularea procedurilor de licitaţie.

Tabel Nr. 1 Rata absorbţiei fondurilor de Pre-aderare – aprilie 2007

Buget UETotal eligibil Contractat Plătit

PHARE Euro 1.978.283.408,47 1.437.595.116,08 1.061.354.544,45

%72,67% 53,65%

ISPA Euro 2.050.144.815,25 1.148.547.608,95 380.005.115,07

%56,02% 18,54%

SAPARD Euro 1.159.785.692,00 1.084.423.428,58 578.453.310,40

%93,50% 49,88%

Sursa: Ministerul Economiei şi Finanţelor, Autoritatea de Certificare şi Plată

Din datele de mai sus putem concluziona că Romania s-a confruntat şi se confruntă cu probleme privind absorbţia fondurilor comunitare, iar principalele puncte slabe sunt contractarea şi implementarea eficientă a proiectelor.

Rata scăzută a absorbţiei fondurilor de pre-aderare va avea un important efect financiar pe termen mediu asupra bugetului de stat. Proiectele începute şi nefinalizate în perioada de eligibilitate a cheltuielilor (de exemplu, perioada de eligibilitate a programului ISPA se încheie la 31 decembrie 2010), vor trebui încheiate din resurse naţionale, pentru atingerea obiectivelor documentelor programatice. În caz contrar, România riscă aplicarea unei corecţii financiare, care poate ajunge pană la solicitarea de a rambursa întreaga asistenţă financiară alocată unui proiect.