Impozitele directe încasate de la populație - contribuabilul și fiscul

Capitolul 1.Continutul si rolul impozitelor

Impozitele reprezintă o formă de prelevare a unei părti din veniturile sau din averea personalor fizice si juridice la dispozitia statului, în vederea acoperirii cheltuielilor publice.

Aceasta prelevare are caracter obligatoriu, este cu titlu nerambursabil si fără contraprestatie din partea statului.

Potrivit articolului 138 din Constitutia României, impozitele datorate bugetului de stat se stabilesc numai prin lege.

Rolul impozitelor este deosebit de important, din punct de vedere financiar, ecomonic si social.Rolul principal al impozitelor datorate bugetelor este acelea de a procura resursele financiare, necesare efectuării cheltuielilor publice.

În domeniu economic, impozitele reprezintă un instrument de interventie a statului pentru a încuraja (de exemplu sub formă de exonerare) sau de a descuraja (pe calea suprataxarii) anumite sectoare sau activităti economice.

Dreptul de a introduce impozite îl are statul si îl exercită, de cele mai multe ori, prin intermediul organelor puterii centrale (parlamentul), iar uneori si prin organele administrative de stat locale.Parlamentul se pronuntă în legatură cu introducerea impozitului de stat de importantă natională, iar organele de stat locale pot introduce anumite impozite în favoarea unitătilor administrative teritoriale, astfel plătesc impozit toate persoanele fizice sau juridice care realizează venit dintr-o anumită sursă prevazută de lege.

Rolul impozitelor de stat se manifestă pe plan financiar, economic si social, dar în mod diferit de la o etapă la alta de dezvoltare a economiei.Rolul cel mai important al impozitului se manifestă pe plan financiar, deoarece acesta constituie mijlocul principal de procurare a resurselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice.Caracteristică pentru evulotia impozitelor în perioada postbelica este tendinta de crestere absolută si relativă a acestora.Sporirea volumului impozitelor s-a realizat prin crestera numărului plătitorilor, extinderea bazei de impunere dar si prin majorarea cotelor de impunere.

Pe plan social, rolul impozitelor este de redistribuire a unei părti din produsul intern brut între diferite categorii sociale, precum si între persoane fizice si juridice.Prin intermediul impozitelor si taxelor statul preia la buget în jur de 90% din PIB în tările dezvoltate, iar în tările în curs de dezvoltare, chiar dacă nu ating 20% din PIB, are tendinte de crestere.

1.1 Caracterizarea generală a impozitelor directe

Impozitul este plata banească obligatorie, generală si definitivă, efectuată de persoane fizice si juridice la bugetul statului sau la bugetele locale în vederea acoperirii cheltuielilor publice.

Impozitele constituie componentele importante ale vietii economice prin intermediul cărora se acumulează resurse financiare la dispozitia statului, reprezentând de fapt fundamentul si motivatia pe care este constituită fiscalitatea.

Constitutia României prevede: “Impozitele si taxele si orice venituri ale bugetului de stat si ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc prin lege.Impozitele si taxele locale se stabilesc de consiilile locale sau judetene, în limitele si conditiile legii”

Instituirea impozitelor si a celorlalte venituri bugetare este un drept exclusiv al statului, exercitat de organele puterii centrale prin Parlament, si în unele cazuri, de către Guvern.

Impozitul este o problemă obligatorie fără contraprestatie si nerambursabilă, efectuate de către administratia publică pentru satisfacerea necesitătilor de interes general.

Asezarea si perceperea impozitelor si taxelor se poate realiza numai prin utilizarea si punerea în functiune a unui sistem fiscal, a unor metode, tehnici si instrumente fiscale prin aplicarea cărora să fie respectate principiile fiscale.

Doua ipostaze justifică în mod obisnuit utilizarea impozitelor în scopuri de alocare: existenta efectelor externe si dorinta tutelară a statului.Existenta efectelor externe constituite un obstacol în calea alocării optimale e resurselor.În cazul unor efecte externe negative generatoare de divergente între costurile private si costurile sociale, impozitul corectează acest esec al pietei restabilind preturi optimale.Impozitul selectiv asupra vânzărilor de anumite bunuri poate fi justificate prin necesitatea de a internaliza efectele externe negative provocate prin consumatorii lor, pretul de vânzare reflectă atunci adevaratul lor cost social.Internalizarea efectelor externe prin intermediul impozitului este preconizat în materie de politica a mediului inconjurator.Utilizarea resurselor naturale colective si nemarfare de către agentii economici angajează costuri sociale; redeventa poluării, de exemplu, constituie un caz de impozitare particulară prin intermediul căruia, cei care polueaza se obligă să ia în considerare costul de utilizare a acestor resurse.Restabilirea adevăratelor preturi permite realizarea alocării lor optimale.Abandonul voluntar al neutralitătii impozitului în scopuri de eficacitate este, de asemenea, pus în evidentă în cadrul functiei de regularizare a statului.