Instituțiile de factoring

Scopul studiului

În lucrarea Institutii de factoring am urmărit să reliefez institutiile care se ocupa de operatiunea de factoring, cat si rolul important al acestor operatiuni. Am mai aratat modul în care Banca Import-Export a României, EXIMBANK S.A., sprijină dezvoltarea prin tehnicile speciale de finanţare, asigurare, garantare. Am prezentat gama largă de produse oferite de EXIMBANK S.A. care tind să corespundă problemelor ridicate de exportatori.

Definirea obiectivelor

Principalele obiective ale acestei lucrari este de a prezenta operatiunea de factoring, avantajele pe care le ofera costurile care sunt percepute ca urmare a realizarii operatiunii de factoring cat si de a crea o noua perspectiva de vizualizare a noilor metode de finantare deoarece se manifesta mari reticenţe la utilizarea factoring-ului, ca urmare a neînţelegerii conţinutului, necunoaşterii modului de folosire şi nesesizării avantajelor multiple. Voi arata in aceasta lucrare ca acest produs de finantare modern ofera avantaje atat pentru factor, aderent cat si pentru debitor in acelasi timp.

Cuvinte cheie

Factor, aderent, debitor, factoring, instrument de finantare, creanta, clent, furnizor, documentatie, contract de asigurare, lichiditati, export, sasiuri, livrari, cifra de afaceri, riscuri, factoring fara recurs, taxa de factoring, garantie etc..

Introducere

Cea mai dificilă problemă cu care se confruntă firmele româneşti în perioada actuală este asigurarea resurselor financiare în volumul şi perioada necesară şi la un cost rezonabil.

Finanţarea comerţului exterior prin metodele moderne este sensibil mai eficientă decât finanţarea prin modalităţi clasice de creditare.

Livrarea unui bun sau presatarea unui serviciu cu plată la termen reprezintă punctul forte de creştere a exporturilor, însă această facilitate oferită importatorilor poate determina creşterea riscurilor la care exportatorii sunt expuşi până la data încasării. Încasarea creanţelor poate deveni o problemă care ar afecta serios activitatea exportatorului.

Lipsa temporară de lichiditate, ca urmare a livrării cu plata la termen, obligaţia onorarii la timp a datoriilor angajate faţă de terţi, alţi factori interni şi externi care acţionează asupra economiei unei ţări pot transforma o afacere profitabilă într-o afacere păguboasă

Asemenea probleme pot fi rezolvate prin apelarea de către exportatori la tehnicile moderne de finanţare. De aceea, exportatorii trebuie să fie conştienţi asupra posibilităţilor existente pentru acoperirea riscurilor şi pentru transformarea în lichidităţi a creanţelor scadente la termen şi să apeleze la acele tehnici de finanţare care sunt favorabile.

Factoringul

Factoringul reprezinta operatiunea prin care un client, numit aderent transfera proprietatea creantelor pe care le detine din facturi comerciale, catre o alta entitate numita factor (institutie de credit sau institutie financiara nebancara), in vederea obtinerii de finantare imediata. Rezulta deci, ca factorul are rol de finantator. Daca operatiunea de factoring reprezinta o modalitate rapida de finantare, inseamna ca, in mod implicit, este generatoare de credite de termen scurt. Aderentul urmareste sa-si incaseze pretul facturilor inainte de scadenta, iar factorul urmareste sa obtina un beneficiu, de obicei un anumit procent din facturile pe care le deconteaza in avans.

In functie de natura contractului incheiat intre parti, factorul poate asigura administrarea si incasarea creantelor aderentului, asumandu-si in anumite situatii riscul de neplata a acestora.

In literatura de specialitate, exista mai multe criterii de clasificare a operatiunilor de factoring, spre exemplu, in functie de:

- sfera de cuprindere,

- momentul efectuarii platilor,

- participantii la operatiunea de factoring.

Din punct de vedere contabil, factoringul este clasificat in functie de dreptul de regres pe care institutia de credit sau institutia financiara nebancara il poate execita asupra aderentului, in:

factoring cu regres in caz de neplata factorul isi va recupera sumele neincasate de la aderent prin exercitarea dreptului de regres, respectiv prin debitarea contului curent al aderentului sau prin valorificarea garantiei;

factoring fara regres cand factorul plateste aderentului, de regula, un procent (in general, procentul se situeaza in jurul valorii de 80%) din contravaloarea acceptata a facturilor imediat dupa emitere, restul banilor urmand a fi incasati intr-un termen

prestabilit calculat de la data scadentei facturilor.

Cum functioneaza operatiunea de factoring?

1. Emite factura si livreaza bunurile

2. Accepta factura

3. Transmite factura

4. Finanteaza X%

5. Efectueaza plata

6. Finanteaza diferenta

Contractul de factoring cuprinde urmatoarele elemente:

documentele ce fac obiectul factoringului (facturile);

suma pe care factorul o pune la dispozitia aderentului la momentul cedarii facturilor;

garantia constituita pe baza finantarii;

suma pe care factorul se obliga sa o achite la data incasarii facturilor (factoring indisponibil);

dobanda peceputa de factor pentru operatiunea de factoring;

comisionul de factoring.

In Romania, servicii de factoring ofera unele institutii bancare (BCR, BRD-GSG, Reiffeisen, Unicredit, HVB-Tiriac, ABN Amro, Banca Transilvania), precum si cateva institutii financiare non-bancare specializate.

Sistemul de factoring a fost introdus in Romania in anul 1944 atunci cand Banca romana pentru dezvoltare SA, a aderat la alntul international de factori. Aceasta a fost prima banca romaneasca care a oferit acest tip de serviciu pe piata romaneasca. Oferta Bancii Romane pentru dezvoltare SA se adresa, la vremea respective, in exclusivitate exportatorilor romani, banca oferind pana acum numai servicii de factoring de export.