Marketing Bancar

PARTEA I

Marketingul bancar trebuie privit cu mult interes având în vedere evoluţia serviciilor de acest tip, care cunosc în România o evoluţie puternică. Mediul financiar-bancar devine din ce în ce mai complex Fuziunile, privatizările care au loc, creşterea concurenţei, clienţii care devin mai sofisticaţi determină atât o diversificare a serviciilor oferite de o bancă, cât şi o ameliorare a calităţii acestora. Intrarea noilor bănci în sistem a dus la creşterea concurenţei şi a generat o modernizare chiar a singurei instituţii bancare deţinute integrale de stat – CEC Bank – ceea ce a determinat implicit şi ameliorarea marketingului financiar-bancar, motiv pentru care am şi ales această temă. Au fost introduse servicii bancare noi pentru a creşte eficienţa operaţiunilor (utilizarea reţeleui SWIFT pentru transferuri electronice de plăţi şi încasări) şi pentru a satisface diferitele cerinţe ale clienţilor (cărţi de plată utilizate în România şi în străinătate de către persoanele fizice şi juridice, ATM-uri, certificate de depozit cu diferite scadenţe pe termen scurt, servicii de factoring, servicii de corporate banking). De asemenea, în condiţiile în care costurile cresc, productivitatea stagnează, iar calitatea serviciilor tinde să se deterioreze, din ce în ce mai multe instituţii de credit conştientizează importanţa marketingului bancar şi apelează la acesta.

CAP. 1 CONCEPTUL DE MARKETING BANCAR

1.1. Conceptul de marketing

Termenul provine de la verbul „to market”, care înseamnă a realiza tranzacţii pe piaţă, respectiv a cumpăra şi a vinde Această definiţie este însă incompletă, marketingul desemnând mult mai mult decât aceste două activităţi.

Punctul de plecare în definirea conceptului îl reprezintă definiţia dată de Asociaţia Americană de Marketing, conform căreia marketingul presupune „realizarea activităţilor economice care dirijează fluxul de bunuri şi servicii de la producător la consumator sau utilizator”. Punctul slab al acestei definiţii e acela că se porneşte de la client şi nu de la produsele financiare care urmează a fi desfăcute. O optică acceptată, mai cuprinzătoare, este cea a lui Philip Kotler într-o lucrare mai recentă : „Merketingul este un proces social şi managerial prin care indivizi şi grupuri de indivizi obţin ceea ce le este necesar şi doresc prin crearea, oferirea şi schimbul de produse având o anumită valoare”

În noua viziune, marketingul reprezintă a concepţie modernă, concretizată într-un ansamblu coerent de activităţi practice, ce urmăresc satisfacerea cerinţelor efective şi potenţiale ale consumatorilor sau utilizatorilor cu maximum de eficienţă.

1.2. Marketingul bancar

Marketingul bancar, componentă de bază a strategiei bancare, permite adoptarea unei politici orientate către următoarele chestiuni:

-studierea necesităţilor clienţilor şi satisfacerea preferinţelor acestora;

-urmărirea unei rentabilităţi sporite prin satisfacerea dorinţelor clienţilor la costuri reduse;

-cointeresarea angajaţilor băncii, prin cunoaşterea şi conştientizarea de către aceştia a importanţei marketingului bancar;

-asumarea de către bancă a unei responsabilităţi sociale, prin promovarea unor servicii în concordanţă cu mediul şi comunitaea în care instituţia îşi desfăşoară activitatea

Se poate spune astfel că marketigul bancar reprezintă „manangemetul proceselor care duc la satisfacerea necesităţilor financiare ale clienţilor într-o manieră profitabilă pentru bancă”

Marketingul bancar preia concepţia şi cadrul general al marketingului bunurilor. Ca şi marketingul bunurilor, cel bancar este îndreptat spre satisfacerea cerinţelor efective şi potenţiale ale consumatorului(utilizatorului) cu maximum de eficienţă Prezintă două

componente esenţiale, „cercetările de marketing şi politicile de marketing, al cărei element fundamental este mixul de marketing”

Dar, spre deosebire de mixul tradiţional, care cuprinde preţul, produsul, promovarea şi plasamentul, pentru sectorul bancar sunt menţionate două elemente noi ale mixului de marketing : personalul şi premisele fizice – „aspectele fizice ce însoţesc activităţile de prestare a serviciilor ”.