Masa Monetară și Agregatele Monetare

I. Masa monetară şi agregatele monetare

1. Definirea masei monetare

Masa monetară

- reprezintă un indicator care desemnează totalitatea mijloacelor băneşti existente în economia unei ţări la un moment dat, sau ca medie pe o anumită perioadă;

- este un indicator statistic, care se cuantifică pe baza bilanţului centralizat al întregului sistem bancar dintr-o ţară, după deducerea operaţiilor duble dintre bănci.

Deţinătorii de monedă aparţin atât sectorului bancar, cât şi celui nebancar. Sectorul bancar al economiei este reprezentat de băncile comerciale care deţin rezerve în moneda băncii centrale (bilete şi depozite în cont curent), iar sectorul nebancar al economiei este constituit din agenţii economici şi populaţie, care deţin bancnote, moneda metalică şi depozite în conturile curente la băncile comerciale.

Rezultă că masa monetară este constituită dintr-un stoc de creanţe asupra băncilor, creanţe aflate în posesia utilizatorilor de monedă. Pentru a determina nivelul masei monetare se iau în considerare mijloacele băneşti existente în conturile clienţilor, plus numerarul în circulaţie, respectiv, elementele din pasivul băncilor comerciale şi cele ale băncii centrale.

În schema următoare sunt prezentate relaţiile de corespondenţă care se stabilesc între deţinătorii şi utilizatorii de monedă în cadrul economiei6.

Astfel, măsurarea masei monetare se poate realiza prin următoarele două modalităţi:

1) prin însumarea cantităţilor de monedă care figurează în activul participanţilor din economie: Mm = 1A + 2A + 3A + 4A

2) prin însumarea datoriilor care figurează în pasivul bilanţului băncilor comerciale şi în pasivul Băncii Centrale: Mm = 1P + 2P + 3P + 4P

Identitatea contabilă care se manifestă între aceste componente demonstrează că, la nivelul economiei, creanţele monetare asupra băncilor sunt egale cu datoriile, respective cu angajamentele acestora.

2. Indicatori de structurare a masei monetare

Din punct de vedere statistic, pentru măsurarea masei monetare se recurge la structurarea acesteia, ceea ce permite calcularea indicatorilor şi a agregatelor monetare.

Delimitarea componentelor masei monetare din circulaţie se realizează după următoarele criterii, utilizate în statistica monetară internaţională.

A. sfera pe care o serveşte masa monetară

B. natura social economică a deţinătorilor de monedă

C. rotaţia şi rolul diferitelor componente ale masei monetare

D. gradul de lichiditate al diferitelor componente

A. Din punct de vedere al sferei, masa monetară poate fi analizată ca monedă scripturală (bani de cont) şi numerar. Aceste sume apar ca solduri în conturile bancare sau asupra populaţiei, sau ca numerar în casieriile agenţilor economici şi ale instituţiilor.

B. Din punct de vedere al deţinătorilor, se disting:

- mijloace băneşti (monede) ce aparţin sectorului public;

- mijloace băneşti ale sectorului privat.

C. Din punct de vedere al rotaţiei şi al importanţei, se disting:

- mijloace băneşti cu circulaţie curentă;

- mijloace băneşti economisite;

- alte mijloace băneşti.

Acest criteriu este utilizat de statistica FMI, care utilizează noţiunile:

- money cuprinde: numerarul din afara sistemului bancar şi banii din conturile curente,

(care îndeplinesc funcţiile de mijloc de plată şi mijloc de circulaţie);

- qvassi money cuprinde depozitele pe termen scurt ale agenţilor economici şi ale

populaţiei;

- other ithems cuprinde mijloace băneşti cu mişcare lentă sau fără mişcare.

D. Din punct de vedere al lichidităţii se disting:

- lichidităţi primare

- lichidităţi secundare

- lichidităţi terţiare

Criteriul lichidităţii este facultativ, în sensul că nu îl folosesc toate ţările.

Indicatorii sau agregatele monetare sunt stabilite de către autorităţile monetare, ţinând seama de trei criterii principale:

- eficacitatea agregatelor monetare

- caracterul controlabil

- disponibilitatea statistică.