Modelul Balassa Samuelson

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Bănci
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 20 în total
Cuvinte : 5560
Mărime: 46.89KB (arhivat)
Cost: 5 puncte

Cuprins

1.Introducere

2.Efectul Balassa-Samuelson

3.Efectul Balassa-Samuelson în diferite ţări

Extras din document

1.-Introducere

Modelul BS a fost creat ca o alternativă la modelul de determinare pe termen mediu-lung a cursului de schimb (paritatea puterii de cumpărare).Conceptul PPC a stat la baza majorităţii modelelor teoretice ale macroeconomiei internaţionale şi deţine încă un rol important.

Dintre toate criticile aduse teoriei PPP, cea mai puternică este cea referitoare la faptul că PPP nu ține cont de faptul că pentru bunurile netranzacţionabile nu se poate vorbi despre o egalizare a preţurilor.

În 1964, economiştii Bela Balassa şi Paul Samuelson au elaborat în mod independent un model pentru a explica diferenţele de preţuri existente pe pieţe diferite. Modelul Balassa Samuelson este bazat pe o economie împărţită în două sectoare: tradable, respectiv non-tradable.Prin împărţirea economiei în aceste două sectoare este normal să apară deviaţii de la PPC din moment ce nu toate bunurile din economie se tranzacţionează internaţional.

Creşterile rapide de productivitate din cadrul unei economii dezvoltate ar trebui să fie însoţite pe termen mediu de aprecierea în termeni reali a monedei naţionale ca urmare a perspectivelor favorabile ale economiei.Pe termen lung , diferenţialul de productivitate din sectorul tradable dintre o economie în dezvoltare şi una industrializată va determina aprecierea cursului de schimb real prin intermediul efectului BS .

Autorii modelului au încercat să explice o evidenţă empirică de necontestat:

exprimate în aceeaşi monedă, preţurile în ţările mai bogate sunt mai mari decât în ţările mai sărace. Teoria Balassa-Samuelson presupune că această diferenţă se datorează diferenţialului de productivitate dintre ţări în sectorul bunurilor tranzacţionabile. În ceea ce priveşte sectorul bunurilor netranzacţionabile (NT), nu se înregistrează diferenţe semnificative.

În cazul ţarilor în curs de dezvoltare , sporul de poductivitate în sectorul tradable depăşeşte sporul de productivitate din sectorul non-tradable. Această dezvoltare este impulsionată de competiţia pe plan internaţional şi de infuzia de capital şi tehnologii avansate, realizate prin intermediul investiţiilor străine în industriile caracterizate de un decalaj între constribuţia capitalului şi a forţei de muncă la realizarea producţiei.

Creşterea mai rapidă a productivităţii în sectorul tradable comparativ cu non-tradable va duce la creşterea salariilor în primul sector. Salariile vor tinde să se egalizeze , lucru justificat prin cel puţin două motive:

-Ca urmare a acţiunii cerereii şi ofertei pe piaţa muncii-salariile mai mari din zona tradable vor atrage muncitori din zona non-tradable, ceea ce implică creşterea salariilor şi în sectorul non-tradable, pentru a fi păstraţi muncitorii.

-Prezenţa unor sindicate puternice care vor acţiona în sensul reducerii difeţentelor mari de salarii dintre cele două salarii.

Deoarece productivitatea în sectorul non-tradable este mai redusă, creşterea salariilor în acest sector va conduce la creşterea mai rapidă a preţurilor comparativ cu cea din sectorul tradable, ceea ce înseamnă că inflaţia din sectorul non-tradable o va depăşi pe cea din sectorul tradable. Acest lucru duce la creşterea indicelui total al preţurilor , iar inflaţia care apare în urma efectului BS este cu atât mai mare cu cât diferenţialul de productivitate dintre cele două sectoare este mai mare. O rată mai mare a inflaţiei în sectorul non-tradable , va conduce la aprecierea cursului intern real (calculat ca raportul dintre preţurile non-tradable şi tradable).

Mecanismul prezentat mai sus se desfăşoară în cadrul unei singure ţări şi reprezintă versiunea internă a efectului BS sau efectul Baumol-Bowen (BB)-primii care au evidenţiat legatura dintre creşterile de productivitate în tradable şi preţurile relative.

Versiunea externă a efectului BS presupune (pe langă cele menţionate mai sus), urmatoarele:

-Se respectă PPC pentru bunurile comercializabile- ceea ce înseamnă o uşoară relaxare a ipotezei PPC care se referă la totalitatea bunurilor din economie.

-Efectul BB, se mainfestă şi în ţara de referinţă (mai dezvoltată) , însă este mult mai accentuat în ţara mai puţin dezvoltată, deoarece ritmul de dezvoltare este mult mai alert în ţara aflată în dezvoltare.

-Nivelul agregat al indicelui preţurilor de consum este o medie ponderată a preţurilor din tradable şi a celor din non-tradable.

Ca urmare a manifestării mai puternice a efectului BB în tara slab dezvoltată, poate să apară diferenţialul de inflaţie (la nivel agregat), faţă de ţara dezvoltată, acesta va fi pozitiv şi va determina aprecierea reală a cursului de schimb al ţării slab dezvoltate .

Concluziile modelului Balassa-Samuelson în ceea ce priveşte diferenţele de preţuri existente în ţările cu un grad de avuţie diferit sunt următoarele: ţinând cont de posibilităţile de arbitraj internaţional, preţurile în sectorul T sunt asemănătoare pe două pieţe diferite. Dar ţinând cont de faptul că productivitatea acestora este mai scăzută în ţările sărace, factorii de producţie, inclusiv munca, vor fi remuneraţi mai slab. Pe piaţa forţei de muncă există o tendinţă de egalare a salariilor la nivelul unei economii, deci salariile vor fi mai reduse şi în sectorul NT, ceea ce determină preţuri mai scăzute în sectorul bunurilor netranzacţionabile. Prin urmare, diferenţele majore între ţări nu se vor înregistra pentru bunurile tranzacţionabile (calculatoare, aparate electro-casnice), ci pentru bunurile netranzacţionabile (bilete pentru transportul în comun, costul consultaţiilor medicale, onorariul avocaţilor, etc.)

Preview document

Modelul Balassa Samuelson - Pagina 1
Modelul Balassa Samuelson - Pagina 2
Modelul Balassa Samuelson - Pagina 3
Modelul Balassa Samuelson - Pagina 4
Modelul Balassa Samuelson - Pagina 5
Modelul Balassa Samuelson - Pagina 6
Modelul Balassa Samuelson - Pagina 7
Modelul Balassa Samuelson - Pagina 8
Modelul Balassa Samuelson - Pagina 9
Modelul Balassa Samuelson - Pagina 10
Modelul Balassa Samuelson - Pagina 11
Modelul Balassa Samuelson - Pagina 12
Modelul Balassa Samuelson - Pagina 13
Modelul Balassa Samuelson - Pagina 14
Modelul Balassa Samuelson - Pagina 15
Modelul Balassa Samuelson - Pagina 16
Modelul Balassa Samuelson - Pagina 17
Modelul Balassa Samuelson - Pagina 18
Modelul Balassa Samuelson - Pagina 19
Modelul Balassa Samuelson - Pagina 20

Conținut arhivă zip

  • Modelul Balassa Samuelson.doc

Alții au mai descărcat și

Deficitul Bugetar al României

INTRODUCERE Actualitatea temei. Sarcinile principale ale României în condiţiile economice actuale cuprind efectuarea unor schimbări de structură,...

Creditarea Persoanelor Juridice la BRD

CAPITOLUL I DESCRIEREA BĂNCII 1.1. INTRODUCERE BRD-GSG a fost înfiinţată prin hotărâre de guvern în decembrie 1990 şi înmatriculată în februarie...

Managementul Riscului de Credit - Unicredit Tiriac Bank

INTRODUCERE Analiza şi managementul riscurilor în domeniul bancar sunt două probleme mereu actuale şi extrem de importante. Inovaţiile apărute pe...

Strategii Bancare in Domeniul Lichiditatii

Cap. 1 Lichiditatea bancară. Concept și funcții 1.1 Conceptul de lichiditate bancară Unul dintre cele mai importante aspecte ale managementului...

Operațiuni Valutare

Întroducere Banca zilelor noastre nu mai este o simplă bancă de depozit şi credit, ea devenind o “bancă financiară” la dispoziţia clienţilor....

Metode de Gestionare a Ratei Dobânzii

1. Elemente definitorii ale dobânzii şi ratei dobânzii Dobânda este în mod firesc comună cu conceptul de capital şi cu elementele „timp” şi...

Politica Monetara - Instrumente, Obiective Intermediare, Strategii

Politica monetară, ca o componentă de bază a politicii economice, desemnează un set de măsuri prin care autorităţile monetare încearcă să regleze...

Gestionarea Riscului de Creditare

INTRODUCERE Evoluţia sectorului financiar-bancar pe parcursul ultimelor decade a fost marcată de schimbări majore ale mediului de afaceri,...

Ai nevoie de altceva?