Cuprins
- 1. PREZENTAREA SOCIETĂŢII BANCARE. ISTORIC ŞI EVOLUŢIE. 4
- 1.1. MOMENTUL ISTORIC AL ÎNFIINŢĂRII 4
- 1.2. PRINCIPALELE ETAPE ŞI EVOLUŢIA SA ÎN CADRUL SISTEMULUI BANCAR ROMÂNESC 5
- 1.3. FORMA ŞI STRUCTURA CAPITALULUI ŞI A ACŢIONARIATULUI 8
- 1.4. PRINCIPALELE FUNCŢII, ACTIVITĂŢI ŞI OPERAŢIUNI BANCARE 9
- 1.5. CADRUL LEGISLATIV GENERAL ŞI SPECIFIC 11
- 1.6. ORGANISME DE CONTROL ŞI REGLEMENTARE 12
- 2. SISTEMUL INFORMAŢIONAL BANCAR 14
- 2.1.CIRCUITUL DOCUMENTELOR 18
- 2.2. PROGRAME INFORMATICE UTILIZATE, CIRCUITUL DOCUMENTELOR AFERENTE 22
- 2.3. REŢEAUA TERIORIALǍ 27
- 2.4. ROLUL ŞI ATRIBUŢIILE SUCURSALEI BANCA ROMÂNEASCǍ IAŞI 28
- 3. CONTURILE BANCARE 39
- 3.1. PROCEDURI PENTRU DESCHIDEREA CONTURILOR BANCARE PUSE DE BANCĂ LA DISPOZIŢIA CLIENŢILOR PERSOANE FIZICE ŞI JURIDICE 39
- 3.2. OPERAŢIUNI CURENTE ŞI OPERAŢIUNI SPECIALE DERULATE PRIN CONTURILE BANCARE 50
- 3.3. OPERAŢIUNI PRIN CONTURI AFERENTE CECURILOR,PROVIZIOANELOR, CARDURILOR BANCARE 57
- 3.4. ALTE OPERAŢIUNI DE CASĂ 59
- 3.5. INCIDENTE ÎN FUNCŢIONAREA CONTURILOR BANCARE 61
- 3.6. ÎNCHIDEREA CONTURILOR BANCARE 62
- 4. PLASAMENTE BANCARE SI NONBANCARE 64
- 4.1.PLASAMENTE BANCARE ADRESATE PERSOANELOR FIZICE 64
- 4.2. PLASAMENTE NONBANCARE ADRESATE PERSOANELOR JURIDICE 74
- 4.3. PLASAMENTE FINANCIARE 79
- 5. DECONTAREA INTRA ŞI INTERBANCARĂ. OPERAŢIUNILE CU NUMERAR 81
- 5.1. OPERAŢIUNI CU NUMERAR 81
- 5.1.1. Operaţii de încasări 81
- 5.1.2. Operaţii de plăţi 85
- 5.2. INSTRUMENTE DE PLATĂ 87
- 5.2.1.Ordinul de plată 87
- 5.2.2.Cecul 94
- 5.2.3. Cambia 103
- 5.2.4. Biletul la ordin 109
- 5.2.5. Acreditivul 111
- 5.3. ŞEDINŢA DE COMPENSARE 114
- 5.4. TRANSFOND-UL 115
- 5.5. MONEDA ELECTRONICĂ 116
- 6. MARKETINGUL BANCAR 142
- 7. CREDITAREA BANCARĂ. PERSOANE FIZICE ŞI AGENŢI ECONOMICI. 152
- 7.1. CREDITE ACORDATE PERSOANELOR FIZICE 152
- 7.1.1. Creditul pentru bunuri de consum 152
- 7.1.2. Creditul pentru casă 153
- 7.1.3. Creditul pentru nevoi personale 156
- 7.2. CREDITAREA PERSOANELOR JURIDICE 161
- 7.2.1. Finanţarea necesitãţilot urgente 162
- 7.2.2. Finanţarea activitaţii curente 163
- 7.2.3. Finanţarea investiţiilor 163
- 7.2.4. Finanţarea activităţii de comerţ 175
- BIBLIOGRAFIE 183
Extras din proiect
Banca Românească a fost fondată în anul 1993, ca bancă comercială universală, cu capital integral de stat. Banca Românească face parte acum, dintr-o mare familie, cea a Grupului Banca Naţională a Greciei (NBG).
Fondată în anul 1841 şi listată la Bursa de Valori din Atena încă din anul 1880, Banca Naţională a Greciei este cel mai puternic grup financiar din Europa de Sud- Est. Din 1999 grupul NBG este listat la Bursa de Valori din New York. Pe lângă produsele şi serviciile specifice unei bănci universale, grupul oferă prin intermediul entităţilor componente şi alte tipuri de produse şi servicii financiare: asigurări, administrarea investiţiilor, consultanţă financiară, broketaj, leasing, etc.
La 31 decembrie 2003, activele totale administrate de grupul NBG erau de 54 miliarde Euro. Valoarea totală a activelor existente în sistemul bancar românesc este de circa 13,3 miliarde Euro. Banca deţine o bază de peste 5 milioane clienţi persoane fizice. Mai bine de 66% din populaţia activă din Grecia apelează în mod curent la serviciile NBG. La sfârşitului anului 2003, NBG dispunea de de o reţea de distribuţie naţională impresionantă: 600 de sucursale, peste 1100 de ATM-uri şi 43.000 POS-uri. Peste 250 de sucursale situate în afara graniţelor completau reţeaua de distribuţie a NBG.
Prezent în 18 ţări de pe 4 continente (America de Nord, Africa, Europa şi Australia), National Bank of Greece are un numă de 19 sucursale proprii în afara graniţelor ţării din care 7 sucursale în Marea Britanie, Guernsey, Germania, Olanda, Franţa, Cipru şi Egipt şi alte 12 în Balcani (România, Bulgaria, Serbia- Muntenegru şi Albania).
NBG controlează un număr de 6 bănci comerciale externe: Atlantic Bank of New York (USA), National Bank of Greece (Canada), The South African Bank of Athens (Africa), National Bank of Greece (Cipru), Stopanska Banka (Macedonia) şi United Bulgarian Bank (Bulgaria).
Banca Românescă SA s-a definit, în mediul financiar- bancar, ca o instituţie dedicată întreprinderilor mici şi mijlocii, având, încă de la înfiinţare, ca obiectiv strategic susţinerea financiară a segmentului de întreprinderi mici şi mijlocii şi dezvoltarea iniţiativei private.
1.2. Principalele etape şi evoluţia sa în cadrul sistemului bancar românesc
Banca Românească a devenit din septembrie 1996 agent al Western Union Financial Services International. În această calitate a introdus în România transferurile electronice rapide de sume primite/transmise din/în întreaga lume, evidenţiindu-se în anii 1999 şi 2000 ca fiind cea mai dinamică bancă din Europa Centrală şi de Est.
Începând cu anul 1998, Banca Românească a constituit Centrul Naţional pentru Suport Clienţi Western Union, cu scopul de a furniza clienţilor informaţii şi de a acorda asistenţa necesară finalizării tranzacţiilor.
În cursul anului 2001, Banca Românească a devenit membru al organizaţiei Visa International, calitate în care emite 4 tipuri de carduri sub sigla acestei organizaţii şi anume: Visa Electron, Visa Classic, Visa Virtual şi Visa Gold.
Pentru Banca Românească anul 2002 a fost anul consolidării poziţiei pe piaţa bancară, concretizat în rezultate excelente corespunzătoare eforturilor depuse de echipa băncii. Activitatea băncii a cunoscut o dezvoltare pregnantă ca urmare a creşterii numărului de clienţi şi şi-a diversificat portofoliul cu 10 produse noi, cele mai multe fiind destinate persoanelor fizice, zona de activitate cu potenţial ridicat. În condiţiile unei creşteri anuale de peste 80% ajungând circa 4600 mld. Lei şi a unui profit brut de peste 55% respectiv 204 mld. Lei, s-au atins ţintele ambiţioase ale anului 2000. Tot în acest an capitalul social a fost dublat la 345 mld. Lei, atât prin aport sub formă bănească, precum şi prin încorporarea unei părţi din rezervele constituite de bancă.
Preocuparea permanentă a băncii în susţinerea şi dezvoltarea activităţii întreprinderilor mici şi mijlocii s-a materializat în atragerea de 5 noi linii de finanţare pentru clienţii băncii de la instituţii financiare internaţionale de prestigiu, astfel: Programul de Finanţare al Kreditanstalt fuer wiederaufbau- (KfW)/Germania care face parte din programul Uniunii Europene “Facilităţi de finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii”, Programul de Finanţare al KfW derulat prin intermediul Eximbank România, Programul Fondului Româno- German, Progamul de Finanţare FMO/Olanda şi Programul pentru întreprinderile micro şi mici- BERD.
Începând cu anul 2002, Banca Românească SA pune la dispoziţia clienţilor săi, persoane fizice rezidente, cecuri de călătorie emise de American Express, fiind implicată atât în activitatea de vânzare, cât şi acceptare la plată a acestora.
Ca expresie a implicării băncii în extinderea serviciilor financiare în toate ramurile economice, a fost, de asemenea demarată în cursul anului 2002, colaborarea cu Agenţia SAPARD pentru susţinerea finanţării proiectelor de investiţii în cadrul Programului Special de Aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.
Totodată, banca şi-a îmbunătăţit structura organizatorică şi a devenit tot mai orientată spre clienţi corporaţi prin funcţii dedicate ca cea de coordonator relaţii clienţi. Dezvoltarea reţelei teritoriale a fost marcată de lansarea noilor unităţi teritoriale din Suceava, Arad şi Brăila şi prin relocarea celor din Galaţi şi Bucureşti/Sucursala Moşilor. Se adaugă şi demararea implementării unui sistem informatic nou, utilizând tehnologii şi mijloace de comunicare moderne.
La 1 octombrie 2003, cu o cotă de participaţie de cca. 90,87%, acţionarul majoritar al bancii a devenit NBG. La 31 decembrie 2003, Banca Românească administra active de circa 202 milioane USD şi înregistra un profit net anual de circa 5,6 milioane USD.
De-a lungul anilor, Banca Românească s-a remarcat pe piaţă printr-o serie de premiere: prima bancă din România care a oferit servicii tip Western Union, prima bancă cu asigurare Lioyd’s împotriva riscurilor operaţionale, prima bancă din România care a introdus cardurile VISA Gold şi VISA Virtual, acesta din urmă fiind destinat exclusive comerţului electronic. În prezent doar 3 bănci au lansat carduri virtuale, destinate exclusiv cumpărăturilor şi plăţilor pe Internet (Banca Comercială Română, Banca Românească, Banc Post).
În perioada august 2000- 30 septembrie 2004, Banca Românească a emis 719 carduri Visa Virtual. În cursul lunii septembrie valoarea tranzacţiilor realizate pe cardul Virtual a fost de 400 mil. Lei.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Monografie BCR.doc