Monografie Sistemului Bancar din Austria

Capitolul 1. Sistemul bancar din Austria

1.1.Indroducere

Austria este o țară situată în Europa Centrală având o populație de 8,47 milioane de locuitori. Nu are ieșire la mare și este învecinată de Cehia, Germania, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Italia, Elveția și Liechtenstein. Teritoriul țării acoperă 83.879 km2, Austria având o climă temperată și alpină, datorită prezenței munților Alpi și care tot datorită lor, relieful este predominant muntos. Limba oficială vorbită este limba germană, alături de croată și maghiară (în Burgenland) și slovenă (în Carentia).

Forma de organizare a Austriei este republica federală, aceasta fiind împărțită în 9 landuri federale, care la rândul lor sunt împărțite în districte și orașe statutare. Capitala, Viena, este cel mai mare oraș din țară, având o populație de 1,7 milioane de locuitori. Aici se află Parlamentul bicameral, compoziția camerei inferioare fiind determinată odată la 5 ani prin vot de către cetățeni cu o vârstă de minim de 16 ani; camera superioară are drept limitat de veto. Președintele țării este Alexander Van der Bellen, economist și politician ales în funcție în cadrul alegerilor din anul 2017.

În ceea ce privește economia țării, putem spune ca aceasta este pe locul 12 mondial după PIB pe cap de locuitor (48.350 USD), fiind una dintre cele mai bogate țări ale lumii. Asupra politicii muncii, mare influență o exercită mișcările sindicale. Cea mai importantă parte a economiei țării o reprezintă turismul cu aproape 9% din produsul intern brut. Austria are un standard de viață ridicat, în anul 2011, clasându-se pe locul 19 după indicele dezvoltării umane.

Moneda oficială este Euro, ce a fost introdusă în contabilitate la data de 1 ianuarie 1999, monedele și bancnotele intrând în circulație 3 ani mai târziu. Inițial Austria folosise șilingul austriac care a fost eliminat în 1938 și reintrodus la sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial. Încă din anul 1955 este membră ONU șiling austriac

și membră a Uniunii Europene.

În consolidarea Europei de Est, după căderea comunismului, întreprinderile austriece au jucat un rol esențial, întrucât între 1995-2010 au fost realizate peste 4500 de achiziții cu o valoare de 163 miliarde de euro. Cele mai mari tranzacții în care au fost implicate aceste întreprinderi sunt: achiziția Bank Austria de către Bayerische Hipo și Banca Comerciala Română de către Erste Group. În ceea ce privește sistemul bancar, se cunoaște faptul că Banca Austro-Ungară a fost înființată în 1878, fiind o societate pe acțiuni.

1.2.Istoric

Prima confirmare cu privire la numele Austriei a fost în anul 1996, “ostarrîchi”, care face referire la teritoriul Babenberg. După ce Frederick al II-lea s-a stins din viață și linia de succesiunea a Babenbergilor a dispărut, din această cauză, Ottokar al II-lea al Boemiei a reușit să preia controlul asupra mai multor ducate din Austria. În secolele XIV și XV, habsburgii au reușit și ei să preia câteva provincii din apropierea ducatului Austriei, iar în 1526, Boemia și o parte din Regatul Ungariei neocupată încă de otomani, a trecut sub influența Austriei. Datorită expansiunii otomane în Ungaria, s-au iscat numeroase conflicte între cele două imperii, care s-a terminat cu Războiul Lung. Austria a fost implicată în secolul XVIII într-un război cu Franța revoluționară, însă au pierdut în fața lui Napoleon. După Congresul de la Viena, Austria devine una dintre cele mai mai puteri de pe continent. Datorită compromisului austro-ungar ce a determinat o suveranitate dublă, atât Imperiul Austriac, cât și Regatul Ungariei au fost conduse de Franz Joseph. Primul Război Mondial a fost cel care a dus la separarea Imperiului Austro-Ungar. După război, plata despăgubirilor a cauzat inflație ce a devalorizat Krona, singura monedă națională rămasă a Austriei.

În 1922, țara a primit un credit internațional pentru a evita falimentul și pentru a ajuta stabilizarea monedei și îmbunătățirea situației economice. Austria a fost inclusă în Al Treilea Reich și astfel nu a mai fost o țară independentă. Naziștii au denumit-o Ostmark până în anul 1942. Doi reprezentanți ai Partidului Socialist și Popular al Austriei au declarat prin Declarația de Independență, succesiunea țării față de Al Treilea Reich, înființând un guvern provizoriu la Viena. În 1955 după negocieri influențate de Războiul Rece, Austria și-a recăpătat independența prin Tratatul de Stat al Austriei, alături de celelalte patru puteri ocupante. În 1994, în urma unui referendum, Austria a aderat la UE, din 1 ianuarie 1995.

În ceea ce privește sistemul bancar din Austria, Banca Austro-Ungară a fost înființată în anul 1878 ca o societate pe acțiuni. Capitalul ei era de 210 milioane coroane de aur și scopul său era de a reglementa circulația monedei cu valoare fictivă pe teritoriile fostei monarhii austro-ungare. În anul 1867 are loc o înțelegere între guvernele Austriei și Ungariei, pentru a introduce și în sistemul financiar, sistemul dualismului politic. În capitala Austriei se situa sediul central al băncii, însă s-a înfiinațat și în Budapesta un centru al băncii centrale pentru a controla activitatea tuturor sediile de pe teritoriul Ungariei.

Prima bancă de credit ipotecar a fost înființată în anul 1841 ce garanta credite pentru activități agricole și culturale, urmând modelul Prusian. Împrumuturile de credite ipotecare erau importante pentru astfel de bănci, dar și pentru băncile de depozit. Erste Oesterreichische Spar-kasee, predecesorul instituției Erste Bank, a fost fondată în Viena ca prima bancă a Austriei, a cărei funcție principală era constituirea de depozite. Primele bănci au fost băncile cooperative înființate de “Friends of Humanity”, club format din fizicieni, farmaciști, funcționari publici. Între 1827 și 1843, 45 de filiale au fost deschise în imperiu, care au fost constituite ca parteneri afiliați al lui Erste, iar multe dintre acestea s-au dezvoltat în bănci de depozit. Primele bănci de depozite municipale au fost fondate în 1853. Aceste bănci aveau ca obiect de activitate doar pe cele permise de guvern, în special, atragerea de depozite, acordarea de credite ipotecare și credite colateralizate.