Organizarea și Conducerea Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare

Capitolul 1. Înființarea B.I.R.D. - scurt istoric

Reconstrucția unei noi ordini internaționale după cel de-al doilea război mondial (1939-1945) implică impunerea unor reguli de conduită în plan internațional de natură politică, monetară, economică, socială și comercială. Această nouă ordine s-a exprimat , din punct de vedere juridic, prin convenții internaționale.

Astfel, în domeniul dreptului internațional public, trebuie menționate, în special, Planul Marshall, Organizația Națiunilor Unite (O.N.U.) – Arhetipul organizații vieții politice mondiale și Organizația Europeană de Cooperare Economică (O.E.C.E – înființată în anul 1948 și înlocuită în anul 1961 cu Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică (O.C.D.E).

În domeniul monetar, acordurile de la Bretton Woods din anul 1945, prin care s-au înființat Fondul Monetar Internațional (F.M.I.) și Banca Internațională pentru reconstrucție și dezvoltare (B.I.R.D.), pun bazele unei noi ordini monetare internaționale, ordine care, începând cu anul 1994 se află în prima transformare.

În domeniul comercial, rețin atenția Acordurile Generale pentru Tarife și Comerț (G.A.T.T.), care urmăresc, la scară mondială să elimine sau să reducă drepturile de vamă și restricțiile în schimburile de mărfuri, precum și garantarea caracterului de nediscriminare a restricțiilor care deja existau.

Această bancă, cunoscută și sub denumirea de Banca Mondială, a fost creată, ca şi FMI, pe baza acordurilor Conferinței Monetare și financiare a Națiunilor Unite de la Bretton Woods (New Hampshire – S.U.A.), din 1944, și a început să funcționeze la 25 iunie 1946, după ce statutele sale fuseseră ratificate (în 1945) de statele participante la Conferință. Are sediul la Washington și un oficiu european la Paris. Momentan Banca Internațională pentru Dezvoltare numără 186 de membri, fată de 45 in martie 1946.

Obiectivul său a fost încă de la început „de a ajuta la reconstrucţia şi dezvoltarea teritoriilor ţărilor membre, facilitând investiţia de capital”. În acest sens, împrumuturile realizate prin BIRD au avut 2 principale facilităţi: reconstrucţia ţărilor afectate de-al doilea război mondial şi ajutoare pentru dezvoltarea ţărilor subdezvoltate. Prima din acestea a comportat o serie de împrumuturi, în primii ani de activitate ai Băncii (1946-1947), unor ţări precum Franţa. Danemarca, Olanda, etc. Aceste împrumuturi au reprezentat circa 500 milioane dolari. Însă, s-a apreciat, încă din primii ani, că datorită insuficienţei resurselor financiare, BIRD nu putea acoperii necesitățile mari de capital impuse de reconstrucţia economiilor distruse de cel de-al doilea război mondial. În fapt, misiunea BIRD de sprijinire a reconstrucţiei economiilor din Europa a fost preluată de către Planul Marshall, finanţat de către SUA. Din 1948, BIRD şi-a concentrat resursele în operaţiuni de împrumut în favoarea ţărilor slab dezvoltate, acordat pe baza unor proiecte specifice care prin caracteristicile lor esențiale (niveluri ridicate, ratele dobânzii scăzute, scadenţe pe termen lung) nu putea obţine finanţarea convenţională.

În afara acestor două obiective principale, BIRD şi-a mai propus: să încurajeze dezvoltarea pe lungă durată a comerţului internaţional şi menţinerea unor balanţe echilibrate; să acorde asistenţă tehnică de specialitate în vederea realizării unor analize tehnico-economice cu privire la proiectele de investiţii pentru dezvoltare; să coordoneze împrumuturile acordate sau garantate de unele ţări dezvoltate în favoarea ţărilor în curs de dezvoltare; pregătirea de cadre din ţările în curs de dezvoltare în cadrul unui institut propriu de dezvoltare economică, etc.

Romania este membră a BIRD începând cu data de 15 decembrie 1972 și în această calitate a beneficiat de toate drepturile care decurg din participarea la aceasta instituție. În primul rând, a putut contracta împrumuturi pentru dezvoltarea economică în condiții mai avantajoase decât cele de pe piața capitalurilor, cu perioade de rambursare între 15-20 de ani, perioada de grație de 3 ani și dobânzi moderate (7-11%). Împrumuturile au fost folosite în special, pentru proiecte agricole (irigații, desecări, combaterea eroziunii solurilor, etc. care au reprezentat jumătate din valoarea proiectelor finanțate de BIRD în țara noastră) și proiecte de investiții în celelalte ramuri ale economiei, precum industria transporturilor (a participat la finanțarea proiectul canalul Dunăre - Marea Neagra) etc. Deși proiectele finanțate prin BIRD au fost concepute judicios, la parametrii tehnico-economici impuși de standardele de finanțare ale Băncii, exploatarea acestor obiective după practicile economiei socialiste a făcut ca multe dintre aceste investiții să devină non-performante, incapabile să asigure acumulările valutare pentru amortizarea împrumuturilor. Ca urmare, serviciile datoriei externe au trebuit să se bazeze pe alte surse de încasări valutare, mai ales, pe forțarea exporturilor de produse de prima necesitate pentru populație și la preturi de dumping. Explicându-se dificultățile economiei românești prin scumpirea creditelor străine, din 1972 s-a renunțat la noi împrumuturi și s-a trecut la achitarea cu anticipație a datoriilor externe, inclusiv cele față de BIRD. Aceste măsuri au accentuat regresul economic al țării noastre ajungând în 1989 la un PNB/locuitor de 1634$ față de peste 2000 cât era cu câțiva ani în urmă. După 1989, având în vedere greutățile tranziției la economia de piața, s-au restabilit legăturile cu BIRD pentru obținerea de noi împrumuturi necesare retehnologizării și restructurării industriei, ameliorări serviciilor, dezvoltării agriculturii, turismului, etc.