Cuprins
- 1. Organizarea băncilor comerciale în România.pag. 4
- 1.1. Perspectiva ierarhică .pag. 4
- 1.2. Perspectivă funcţională .pag. 5
- 1.3. Perspectiva configuraţională .pag. 6
- 2. Reglementarea activivităţii bancare în România.pag. 7
- 2.1. Statutul legal şi obiectivele Băncii Naţionale a României.pag. 7
- 2.2. Cadrul legal al activităţii băncilor.pag. 8
- 3. Supravegherea bancară.pag. 9
- 3.1. Supraveghere prudenţială.pag. 9
- 3.2. Măsuri de supraveghere a băncilor.pag. 10
- 4. Studiu de caz: UniCredit Ţiriac Bank.pag. 12
- 5. Concluzii.pag. 14
- 6. Bibliografie.pag. 14
Extras din proiect
Organizarea şi funcţionarea băncilor comerciale în România
ABSTRACT
În ultimele decenii, instituţiile financiar-bancare au avut un rol primordial în derularea activităţii economice, fiind atât la baza ,,urcuşurilor”, cât şi a „coborâşurilor” ciclurilor economice. Ele au devenit parte din cotidian, devenind indispensabile pentru fiecare individ.
Lucrarea ,,Organizarea şi funcţionarea băncilor comerciale în România” începe prin tratarea particularităţilor organizării sistemelor şi instituţilor bancare, apoi descrie reglementarea activitaţii bancare în România şi, în cele din urmă, abordează problematica supravegherii bancare.
A doua parte, pe baza celor menţionate anterior, am încercat să realizez un studiu de caz la UniCredit Ţiriac Bank.
CUVINTE CHEIE: centrală, filială, sucursală, agenţie, consiliul de administraţie.
Organizarea şi funcţionarea băncilor comerciale în România
1. Organizarea băncilor comerciale în România
Orgaizarea sistemelor bancare este supusă unui continuu proces de adaptare şi transformare, ca urmare a tendinţelor şi mutaţiilor ce se derulează în activitatea bancară.
Organizarea băncii, ca entitate economică ce realizează activităţi specifice, se concretizează în constituirea acesteia ca unitate de decizie, printr-o abordare sistemică a elementelor componente, definite prin variabile funcţionale şi relaţionale în cadrul unei structuri. Astfel, din punct de vedere organizatoric, banca poate fi tratată din trei perspective:
a) Perspectiva ierarhică, prin care banca este structurată pe nivele ierarhice, organizarea vizând atât conducerea băncii, cât şi activităţi operaţionale, executive, care asigură realizarea produselor şi serviciilor băncii.
Conducerea, administrarea şi controlul băncii sunt realizate printr-o ierarhie subordonativă a organismelor de conducere, cărora le sunt ataşate atribuţii, competenţe, responsabilităţi.
Ierarhia presupune următoarele elemente organizatorice: adunarea generală a acţionarilor, consiliul de administraţie, comitetul de direcţie sau de conducere, preşendintele şi vicepreşedinţii, şefii de divizii, departamente şi direcţii funcţionale.
Adunarea generală a acţionarilor este organ deliberativ şi îi reprezintă pe toţi acţionarii băncii. La ea participă delegaţii tuturor deţinătorilor de acţiuni emise de bancă. Acest organ de conducere hotărăşte problemele generale ale activităţii băncii, cum ar fi:
• aprobă şi descarcă de gestiune Consiliul de administraţie;
• aprobă programul de activitate, bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul de gestiune expirat;
• aprobă repartizarea profitului;
• ia măsuri în privinţa modului în care este gestionată banca;
• hotărăşte în privinţa desfinţării, fuziunii sau a unor noi achiziţii.
Consiliul de administraţie realizează conducerea şi administrarea societăţilor bancare. Acest organ de conducere este compus din preşedinte, vicepreşenţi şi membrii aleşi de Adunarea generală a acţionarilor pe un termen stabilit în statutul băncii. Membrii componenţi ai Consiliului de administraţie pot fi reprezentanţi ai acţionarilor, specialişti în domeniul bancar din instituţia respectivă sau din alte instituţii. Consiliul de administraţie are sarcina de a duce la îndeplinire obiectivele strategice stabilite de Adunarea generală a acţionarilor, întrunindu-se lunar sau ori de câte ori este necesar, la sediul central al băncii.
Dintre principalele atribuţii ale acestui organ deliberativ amintim:
• aprobarea deciziilor luate de Comitetul de direcţie:
• analizarea hotărârilor privind plasamentele şi administrarea resurselor băncii;
• analizarea situaţiilor financiar-contabile ale băncii;
• analizarea şi aprobarea programului de investiţii al băncii;
• aprobarea relaţiilor de corespondent şi a regimului de lucru cu fiecare bancă de corespondent;
• aprobarea limitelor de expunere;
• pregătirea tuturor materialelor ce urmează a fi prezentate Adunării generale a acţionarilor.
Comitetul de direcţie sau comitetul director este numit de Consiliul de administaraţie şi duce la îndeplinire hotărârile acestui consiliu. El realizează conducerea operativă a băncii, fiind un organ de conducere colectivă a băncii. Acestui organism îi revin atribuţii legate de:
• orientarea efectivă a băncii în funcţie de piaţă;
• elaborarea programelor de activitate curentă şi de perspectivă;
• stabilirea şi delegarea de competenţe ce privesc obiectivele de îndeplinit de către direcţiile de specialitate ale centralei, precum şi de către unităţile operative teritoriale.
Consiliul de direcţie este format din preşedinte, vicepreşedinte şi membrii. La unele bănci acest comitet este ales din rândul membrilor Consiliului de administraţie. De asemenea, în unele bănci preşedintele Consiliului director este şi preşedintele Consiliului de administraţie.
De regulă, la nivelul Consiliului de direcţie sunt organizate o serie de organisme colective specializate cu rol consultativ, de avizare şi chiar decizional, în limita competenţelor stabilite. Dintre acestea amintim:
• comitetul de credite;
• comitetul de risc;
• comitetul de gestiune a activelor şi pasivelor (ALCO);
• comitetul de risc de decontare al operaţiunilor etc.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Organizarea si Functionarea Bancilor Comerciale in Romania.doc