Organizarea și Funcționarea Fondurilor Suverane de Investiții

CAPITOLUL I - ORGANIZAREA FONDURILOR SUVERANE DE INVESTIŢII

1.1. FONDURILE SUVERANE DE INVESTIŢII

Fondurile suverane de investiţii sunt instrumente de investiţii publice, care gestionează un portofoliu diversificat de active financiare interne şi internaţionale.

Un Fond Suveran (Sovereign Wealth Fund - SWF) este un fond deţinut de un stat, format din active financiare ce pot să fie acţiuni, obligaţiuni, proprietăţi sau alte instrumente financiare. Fondurile suverane se folosesc, de regulă, la investiţii în beneficiul economiei şi populaţiei ţării ce-l deţine.

Fondurile suverane de investiţii (FSI) au fost create în anii 1950, când anumite ţări, mari exportatoare de materii prime, de exemplu: ţările bogate în petrol, căutau o modalitate de investire a fondurilor rezultate din rezervele valutare. FSI există de peste cincizeci de ani, s-au extins rapid în ultimul deceniu şi au devenit o sursă de investiţii foarte importantă la nivel de sistem.

Investiţiile acceptate pentru aceste fonduri variază de la o ţară la alta, însă se poate constata că ţările în care există probleme de lichiditate, investiţiile se limitează la instrumente foarte lichide. Cele mai mari fonduri suverane sunt deţinute de ţările Orientului Mijlociu, cel mai mare din lume fiind Autoritatea pentru Investiţii din Abu Dhabi (ADIA), China, Singapore, Coreea de Sud, Norvegia şi Rusia.

România nu deţine încă astfel de fonduri suverane de investiţii. Totuşi, preşedintele Consiliului de Supraveghere al Fondului Poprietatea, Mircea Ursache a iniţiat proiectul pentru fondul suveran de investiţii din România. El este de parere că un astfel de fond suveran ar ajuta trecerea mai uşor peste criză, totodată şi impulsionarea pieţei de capital.

Acest fond suveran ar urma să preia toată averea privată a statului, astfel încât ministerele să nu mai fie acţionari la nicio societate comercială, iar orice tranzacţie va fi făcută transparent, pe piaţa de capital.

Proiectul Fondului Suveran de Investiţii, ce va cuprinde portofolii din cadrul AVAS (Agenţia pentru Valorificarea Activelor Statului), şi din cadrul ministerelelor Economiei,

Finanţelor, Transporturilor, Turismului şi Comunicaţiilor, a fost trimis Guvernului în 4 septembrie, urmând să primească avizul politic şi să fie notificat la Comisia Europeană, însă nici în prezent acest proiect nu a ajuns în dezbatere la Parlament.

Fondurile suverane de investiţii oferă o sursă de investiţii şi de lichidităţi într-o perioadă de presiune intensă. În calitate de instrumente investiţionale publice, FSI pot prezenta riscul de a afecta funcţionarea normală a economiilor de piaţă.

Fondurile suverane vor continua să crească în viitor, conform estimărilor, ca dimensiune şi ca număr: o creştere rapidă, care amplifică deopotrivă oportunităţile pe care le oferă şi preocupările pe care le suscită.

Astfel, ca urmare a acestei creşteri şi a influenţei tot mai mari a acestor fonduri asupra economiilor naţionale, în special a celor dezvoltate, sau iniţiat şi dezvoltat dezbateri în cadrul forurilor internaţionale, în cadrul cărora se doreşte dezvoltarea de strategii privind managementul acestor fonduri.

Angajamentul în favoarea deschiderii pieţelor faţă de investiţii şi a liberei circulaţii a capitalurilor a fost un principiu de lungă durată al UE şi reprezintă cheia succesului într-un sistem internaţional din ce în ce mai globalizat. În calitatea sa de primă putere comercială a lumii, de cea mai importantă sursă şi, totodată, destinaţie a investiţiilor străine directe, UE este unul dintre principalii beneficiari ai unui sistem economic mondial deschis. Aceasta este hotărâtă să menţină în continuare pieţele sale deschise pentru investiţii

Cetăţenii şi operatorii de pe piaţa europeană care au accesat sau au în plan să acceseze fondurile suverane, consideră că ar fi interesul lor ca gradul de transparenţă, previzibilitate şi coerenţă din acest domeniu, al fondurilor suverane, să fie adus la un nivel mai înalt, fapt subliniat chiar de problematica siguranţei fondurilor suverane.

În calitatea sa de actor mondial de prim plan, UE are, deopotrivă, capacitatea şi iniţiativa de a încuraja adoptarea unui răspuns comun la provocările lansate de fondurile suverane şi de a participa pe deplin la dezbaterea care se desfăşoară în prezent în forurile economice mondiale. Această abordare comună trebuie văzută ca având un caracter complementar în raport cu prerogativele de care se bucură statele membre privind utilizarea legislaţiei lor interne, în conformitate cu tratatul.