Politici și Strategii Financiar - Bancare Internaționale

Retrospectivă asupra sistemului bancar românesc

Sistemul bancar românesc a întâmpinat probleme în anul 2009 care s-a constituit un an dificil din toate punctele de vedere: economia a scăzut cu 7,2%, numărul şomerilor a crescut cu 75%, cererea de credite a fost extreme de mică, iar restanţele la credite aproape că s-au triplat. Asta în condiţiile în care evoluţia costurilor pentru toate tipurile de credite a fost în cea mai mare parte a anului una descrescătoare, menţinută până în acest moment, dar completată de o serie de măsuri de asigurare împotriva riscului de credit. Această evoluţie este oarecum firească la declanşare crizei, cu sau fără o problemă de lichiditate.

Băncile au fost nevoite să-şi regândească strategiile atât în privinţa produselor, cât şi în privinţa planurilor de viitor. Au apărut dobânzile fixe pe toată perioada de creditare, iar dobânda a căpătat în majoritatea cazurilor o formulă bazată pe folosirea indecelui de referinţă plus marja băncii datorită cadrului legislativ, respective a OUG 174-2008 pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind protecţia consumatorilor.

În cazul depozitelor s-a înregistrat aproape aceeaşi evoluţie a dobânzilor ca şi în cazul creditelor, însă ceva mai agresivă. Dacă până la sfârşitul primului trimestru dobânzile se aflau în plină ascensiune începând cu luna aprilie acestea au intrat într-o descendenţă menţinută până în prezent.

Această evoluţie similară a depozitelor în raport cu produsele de creditare se explică prin circumstanţele economice în care au fost făcute modificările. Astfel în prima parte a anului, lipsite de activitatea de creditare şi în unele cazuri de sprijinul băncilor mamă, instituţiile financiare au avut nevoie rapid de lichidităţile necesare continuării activităţii, lichidităţi atrase de la populaţie prin practicarea unor dobânzi atractive şi prin lansarea unor tipuri de produse de economisire care să se muleze pe cerinţele pieţei (depozite cu diferite scadente atipice, conturile de economii care permit retrageri în orice moment, etc.). Odată regândite strategiile, atrase lichidităţile (dar şi pe fondul unei cereri în creştere pentru produse de economisire) dobânzile au început şi continuat să scadă.

În 2010 perspectiva de rating a sistemului bancar românesc rămâne negativă, iar pentru o îmbunătăţire este nevoie de îmbunătăţirea mediului operaţional, cumulată cu o creştere economică sustenabilă, stabilizarea deteriorării portofoliului de credit şi inversarea tendinţei de majorare a restanţelor.

Totodată legea insolvenţei persoanelor fizice care a trecut de Senatul României ar puteas avea efecte semnificative asupra sistemului bancar.

“Presupunând, în mod conservator, că doar creditele neperformante de la finele lunii decembrie 2009 vor fi astfel devalorizate, estimăm că sistemul bancar va avea nevoie de capital suplimentar de 10%. Deoarece creditele de consum constituie 36% din soldul total de împrumuturi al băncilor româneşti, cifra ar fi mult mai ridicată dacă persoane care nu se află într-o situaţie financiară într-adevăr dificilă vor încerca să profite de noua lege", se arată într-o analiză Moody's.

Totodată, una din măsurile anti-criză pe care guvernul a gândit-o este reintroducerea impozitului de 16% pe dobânzile la depozitele bancare (în lei şi în valută). Această forma de economisire devine mai degrabă păguboasă pentru persoanele fizice, dar şi pentru bănci care trebuie să găsească soluţii prin care măsura de impozitare a dobânzii pe depozit să nu afecteze clienţii.

Astfel, la o dobânda medie de 5,5%, cât oferă în prezent băncile, o persoană fizică alege să depună iniţial 1.000 lei şi apoi, lunar, timp de un an, câte 300 lei, va avea un câstig total după impozitare şi plata comisioanelor de doar 80 lei, potrivit calculatorului www.conso.ro. Cu alte cuvinte, randamentul obtinut după un an este de 1,8%, în conditiile în care, în cel mai bun caz, inflaţia anuală va fi de 3,5%, adica dublă.

Băncile sunt nevoite să-şi regândească strategiile şi politicile pentru a menţine şi dezvolta portofoliul de clienţi prin oferirea de produse si servicii competitive.

Sondaj privind creditarea companiilor nefinanciare şi a populaţiei

Standardele şi termenii de creditare nu au înregistrat modificări mari în primul trimestru al lui 2010, cu excepţia acelora pentru creditele de consum acordate populaţiei, care s-au înăsprit. Cererea de credite noi din partea firmelor a scăzut pentru al cincilea trimestru consecutiv, contrar aşteptărilor instituţiilor de credit.

1 Sectorul companiilor nefinanciare

- Standardele de creditare au continuat să se înăsprească tot mai puţin, atât în cazul corporaţiilor, cât şi pentru IMM-uri. Creditele acordate pe termen lung sunt considerate cu un grad mai ridicat de precauţie.