Practică BRD

Proiect
8.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Bănci
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 164 în total
Cuvinte : 39990
Mărime: 4.31MB (arhivat)
Cost: 12 puncte

Cuprins

1. Mijloacele şi operaţiunile de plată 1

1.1. Consideraţii generale asupra mijloacelor de plată 1

1.2. Numerarul şi instrumentele cu numerar 3

1.3. Plăţile prin virament 5

1.3.1. Ordinul de plată 7

1.3.2. Cecul 19

1.3.3. Cambia 36

1.3.4. Biletul la ordin 44

1.3.5. Cardurile 46

1.4. Plăţile electronice 55

1.5. Internetul bancar 59

1.6. Modalităţi de plăţi internaţionale 60

1.6.1. Incasso-ul documentar 60

1.6.2. Acreditivul documentar 61

2. Creditarea bancară 66

2.1. Principii şi reguli de creditare bancară 66

2.2. Resursele de creditare şi optimizarea plasamentelor 68

2.3. Analiza economico – financiară şi nefinanciară în activitatea de creditare 69

2.3.1. Clienţii băncilor comerciale 69

2.3.2. Analiza economico - financiară a activităţii desfăşurată de clienţii băncilor comerciale 71

2.3.3. Analiza nefinanciară a clienţilor băncilor comerciale 77

2.4. Acordarea şi rambursarea creditelor 77

2.4.1. Credite pentru capital de lucru 80

2.4.2. Linia de credit 81

2.4.3. Credite pentru stocuri şi cheltuieli constituite temporar 83

2.4.4. Creditele pentru stocuri şi cheltuieli sezoniere 83

2.4.5. Credite pentru producţia de export şi exportul de produse 83

2.4.6. Creditele pentru produse cu ciclu lung de fabricaţie 84

2.4.7. Creditele de scont 85

2.4.8. Creditele pe cecuri remise spre încasare 86

2.4.9. Creditele de factoring 86

2.4.10. Creditele pentru facilităţi de cont 87

2.4.11. Creditele pentru dezvoltare (investiţii) în completarea surselor proprii, până la un an 88

2.4.12. Creditele pentru activităţi desfăşurate de persoanele fizice autorizate şi producătorii agricoli individuali, precum şi pentru consumul gospodăresc al persoanelor fizice, până la un an 89

2.4.13. Creditele în valuta până la un an 90

2.4.14. Creditele în valută peste un an 91

2.4.15. Creditele pentru activităţi de leasing 92

2.5. Garanţia creditelor şi verificarea lor 93

2.5.2 Verificarea garanţiei creditelor 97

2.6. Politica de creditare a BRD 99

2.6.1. Credite pentru persoane juridice 99

2.6.2. Credite pentru persoane fizice 102

3. Dobânda şi rolul său în economie 104

3.1. Dobânda nominală, dobânda reală şi inflaţia 104

3.2. Tipuri de dobânzi 107

3.2.1.Dobânda simpla 107

3.2.2. Dobânda compusă 109

3.2.3. Dobânda continuă 111

3.2.4. Dobânda medie 112

3.2.5. Dobânda la creditele exprimate în monede coş 113

3.2.6. Dobânda aferenta efectelor de comerţ 114

3.2.7. Dobânda la bonurile de tezaur 115

4. Managementul bancar 116

4.1. Consideraţii asupra conţinutului şi obiectivelor managementului bancar 116

4.2. Tendinţe şi perspective în evoluţia activităţii bancare 128

4.3. Structura şi analiza bilanţului bancar 133

4.4. Evaluarea performanţelor bancare 135

5. Politica monetară şi de credit 138

5.1. Strategii indirecte de politică monetară 139

5.1.1. Strategia bazată pe ţintirea cursului valutar 139

5.1.2. Strategia bazată pe ţintirea agregatelor monetare 142

5.1.3. Strategia bazată pe ţintirea ratei dobânzii 144

5.2. Strategii indirecte de politică monetară 146

5.3. Obiective intermediare de politică monetară 148

5.4. Obiective operaţionale de politică monetară 148

5.5. Instrumente de politică monetară 151

5.5.1. Instrumente directe de politică monetară 153

5.5.2. Instrumente indirecte de politică monetară 155

5.5.2.1. Operaţiunile de rescontare 156

5.5.2.2. Mecanismul de refinanţare 158

5.5.2.3. Mecanismul rezervelor minime obligatorii 158

5.5.2.4. Operaţiuni de open market 161

Extras din document

1. Mijloacele şi operaţiunile de plată

1.1. Consideraţii generale asupra mijloacelor de plată

Pentru economia actuală, operaţiunile de plată reprezintă elementul primordial al tuturor pieţelor, liantul mecanismului concurenţial general.

Desfăşurarea fluxurilor de plăţi se poate face prin mai multe modalităţi. Ansamblul modalităţilor tehnice de efectuare a plăţilor în cadrul unei economii naţionale sau al economiei mondiale formează mecanismul de plăţi. Analiza posibilităţilor existente pentru stingerea obligaţilor băneşti şi natura instrumentelor utilizate în acest scop relevă că plăţile pot avea loc sub două forme:

a. plăţile cu numerar – efectuate imediat şi la care se întrebuinţează moneda efectivă, respectiv bancnotele şi moneda metalică.

b. plăţile fără numerar – stingerea obligaţiilor are loc prin transferul de fonduri între două sau mai multe părţi prin dispoziţii, ordine în care se foloseşte unitatea monetară, dar nu se manipulează moneda în forma concretă.

Indiferent de forma sub care au loc plăţile, componenta cea mai reprezentativă pentru fiecare agent economic este capacitatea de plată; piaţa este aceea care sancţionează ferm, excluzându-i din viaţa economică pe cei care nu plătesc. În consecinţă, întreprinzătorii trebuie să adopte un comportament care să aibă în vedere următoarele aspecte:

a. existenţa unor active în formă lichida sau active uşor lichidabile;

b. angajarea de comenzi către furnizori în concordanţă cu capacitatea de plată;

c. un nivel al capitalului şi resurselor din pasive atrase care să acopere livrările neîncasate;

d. corelarea termenelor de plată cu datele de încasare a veniturilor şi constituirea unei rezerve.

Odată rezolvată problema de a putea plăti, se ridică întrebarea: când să se facă plăţile?

Programarea plăţilor de către firme se urmăreşte a fi făcuta la termene optime, plecând de la cerinţa de a asigura o lichiditate maximă cu costuri minime. Cu cât termenele de plată sunt mai îndepărtate de data livrării, cu atât costurile furnizorului sunt mai mari. În mod normal, aceste termene sunt, de pildă, de 30 zile în Anglia, între 60-90 zile în Franţa ş.a.m.d.

Ca metoda promovată în vederea reducerii termenelor de plată se remarcă stimularea clienţilor. Astfel, în Germania se practică scontarea cu 3% pentru plăţile efectuate până în 8 zile şi de 2 % pentru plăţile derulate până la 15 zile.

În ceea ce priveşte procedura urmăririi debitorilor, aceasta este foarte diferită. Cu titlu de exemplu, în Germania există legi eficiente din punct de vedere al termenelor de plată, în timp ce în Anglia normele existente permit doar solicitarea dobânzilor de întârziere.

Se poate aprecia că practica ţărilor europene evidenţiază durata relativ îndelungată a plăţilor, ce-şi are suportul în comportamentele tradiţionale care se menţin, deşi economia modernă implică cerinţe de accelerare a fluxurilor plăţilor.

În concordanţă cu aceste cerinţe, în ţările dezvoltate, marea majoritate a firmelor şi persoanelor au conturi deschise la bănci, ceea ce le permite efectuarea plăţilor prin bănci, aşa - numitul proces de bancarizare. Totodată, prin îmbinarea metodelor de telecomunicaţii moderne cu informatica s-a ajuns la:

a. reconsiderarea instrumentelor tradiţionale de plată, cecul şi cambia;

b. micşorarea numărului documentelor suport–hârtie şi creşterea numărului dispoziţiilor de plată exprimate prin mesaje electronice;

c. rapiditatea transmiterii mesajelor de plăţi: de la faza iniţială în care mesajele de plăţi necesită un timp până să se creeze facilităţi de transmitere – sistemul OFF LINE, la sistemele în care transmiterea mesajelor către bănci se face în mod continuu - sistemul ON LINE, iar pentru plăţile de volum mare, cât şi pentru cele care se derulează pe plan internaţional să se asigure decontarea în timp real - intrarea sumei în contul beneficiarului să fie simultană cu ordonarea plăţii de către plătitor; progresul sistemelor de compensare interbancară, care conduce la optimizarea duratei relaţiilor de plăţi între bănci. În acest sens există compensări brute, în care se cuprind toate plăţile dispuse de la bancă la bancă şi compensările nete unde se compensează doar soldurile rezultate din compensarea prealabilă a datoriilor reciproce ale fiecărei bănci cu fiecare dintre parteneri. De asemenea, s-au delimitat sistemele de compensare de valori mari de sistemele de compensare de valori mici; sistemele de compensare pe documente suport-hârtie de cele ce se derulează pe baza mesajelor electronice.

În concluzie, se poate aprecia că instrumentele de plată eficiente şi circuitele de plăţi accelerate reprezintă cerinţe ale modernizării întregului sistem de plăţi.

Preview document

Practică BRD - Pagina 1
Practică BRD - Pagina 2
Practică BRD - Pagina 3
Practică BRD - Pagina 4
Practică BRD - Pagina 5
Practică BRD - Pagina 6
Practică BRD - Pagina 7
Practică BRD - Pagina 8
Practică BRD - Pagina 9
Practică BRD - Pagina 10
Practică BRD - Pagina 11
Practică BRD - Pagina 12
Practică BRD - Pagina 13
Practică BRD - Pagina 14
Practică BRD - Pagina 15
Practică BRD - Pagina 16
Practică BRD - Pagina 17
Practică BRD - Pagina 18
Practică BRD - Pagina 19
Practică BRD - Pagina 20
Practică BRD - Pagina 21
Practică BRD - Pagina 22
Practică BRD - Pagina 23
Practică BRD - Pagina 24
Practică BRD - Pagina 25
Practică BRD - Pagina 26
Practică BRD - Pagina 27
Practică BRD - Pagina 28
Practică BRD - Pagina 29
Practică BRD - Pagina 30
Practică BRD - Pagina 31
Practică BRD - Pagina 32
Practică BRD - Pagina 33
Practică BRD - Pagina 34
Practică BRD - Pagina 35
Practică BRD - Pagina 36
Practică BRD - Pagina 37
Practică BRD - Pagina 38
Practică BRD - Pagina 39
Practică BRD - Pagina 40
Practică BRD - Pagina 41
Practică BRD - Pagina 42
Practică BRD - Pagina 43
Practică BRD - Pagina 44
Practică BRD - Pagina 45
Practică BRD - Pagina 46
Practică BRD - Pagina 47
Practică BRD - Pagina 48
Practică BRD - Pagina 49
Practică BRD - Pagina 50
Practică BRD - Pagina 51
Practică BRD - Pagina 52
Practică BRD - Pagina 53
Practică BRD - Pagina 54
Practică BRD - Pagina 55
Practică BRD - Pagina 56
Practică BRD - Pagina 57
Practică BRD - Pagina 58
Practică BRD - Pagina 59
Practică BRD - Pagina 60
Practică BRD - Pagina 61
Practică BRD - Pagina 62
Practică BRD - Pagina 63
Practică BRD - Pagina 64
Practică BRD - Pagina 65
Practică BRD - Pagina 66
Practică BRD - Pagina 67
Practică BRD - Pagina 68
Practică BRD - Pagina 69
Practică BRD - Pagina 70
Practică BRD - Pagina 71
Practică BRD - Pagina 72
Practică BRD - Pagina 73
Practică BRD - Pagina 74
Practică BRD - Pagina 75
Practică BRD - Pagina 76
Practică BRD - Pagina 77
Practică BRD - Pagina 78
Practică BRD - Pagina 79
Practică BRD - Pagina 80
Practică BRD - Pagina 81
Practică BRD - Pagina 82
Practică BRD - Pagina 83
Practică BRD - Pagina 84
Practică BRD - Pagina 85
Practică BRD - Pagina 86
Practică BRD - Pagina 87
Practică BRD - Pagina 88
Practică BRD - Pagina 89
Practică BRD - Pagina 90
Practică BRD - Pagina 91
Practică BRD - Pagina 92
Practică BRD - Pagina 93
Practică BRD - Pagina 94
Practică BRD - Pagina 95
Practică BRD - Pagina 96
Practică BRD - Pagina 97
Practică BRD - Pagina 98
Practică BRD - Pagina 99
Practică BRD - Pagina 100
Practică BRD - Pagina 101
Practică BRD - Pagina 102
Practică BRD - Pagina 103
Practică BRD - Pagina 104
Practică BRD - Pagina 105
Practică BRD - Pagina 106
Practică BRD - Pagina 107
Practică BRD - Pagina 108
Practică BRD - Pagina 109
Practică BRD - Pagina 110
Practică BRD - Pagina 111
Practică BRD - Pagina 112
Practică BRD - Pagina 113
Practică BRD - Pagina 114
Practică BRD - Pagina 115
Practică BRD - Pagina 116
Practică BRD - Pagina 117
Practică BRD - Pagina 118
Practică BRD - Pagina 119
Practică BRD - Pagina 120
Practică BRD - Pagina 121
Practică BRD - Pagina 122
Practică BRD - Pagina 123
Practică BRD - Pagina 124
Practică BRD - Pagina 125
Practică BRD - Pagina 126
Practică BRD - Pagina 127
Practică BRD - Pagina 128
Practică BRD - Pagina 129
Practică BRD - Pagina 130
Practică BRD - Pagina 131
Practică BRD - Pagina 132
Practică BRD - Pagina 133
Practică BRD - Pagina 134
Practică BRD - Pagina 135
Practică BRD - Pagina 136
Practică BRD - Pagina 137
Practică BRD - Pagina 138
Practică BRD - Pagina 139
Practică BRD - Pagina 140
Practică BRD - Pagina 141
Practică BRD - Pagina 142
Practică BRD - Pagina 143
Practică BRD - Pagina 144
Practică BRD - Pagina 145
Practică BRD - Pagina 146
Practică BRD - Pagina 147
Practică BRD - Pagina 148
Practică BRD - Pagina 149
Practică BRD - Pagina 150
Practică BRD - Pagina 151
Practică BRD - Pagina 152
Practică BRD - Pagina 153
Practică BRD - Pagina 154
Practică BRD - Pagina 155
Practică BRD - Pagina 156
Practică BRD - Pagina 157
Practică BRD - Pagina 158
Practică BRD - Pagina 159
Practică BRD - Pagina 160
Practică BRD - Pagina 161
Practică BRD - Pagina 162
Practică BRD - Pagina 163
Practică BRD - Pagina 164

Conținut arhivă zip

  • Practica BRD.doc

Alții au mai descărcat și

Tehnica operațiunilor bancare - realizat la BRD - Groupe Societe Generale din localitatea Iași

Cap 1. Prezentarea societatii bancare.Istoric si evolutie 1.1 Momentul istoric al înfiintarii Înfiintarea Bancii Române pentru Dezvoltare – SA...

Tehnica operațiunilor bancare - BRD

Capitolul I Prezentarea societatii bancare. Istoric si evolutie 1.1.Scurt istoric al Bancii Române pentru Dezvoltare Istoria sistemului bancar...

Lucrare de practică - Monografie BRD

I. 1 SCURT ISTORIC Istoria BRD a început în 1923, odata cu înfiintarea prin lege a Societatii Nationale pentru Credit Industrial ca institutie...

Proiect de practică - realizat la BRD - GSG Agenția Păcurari-Vest

1. Sistemul informational bancar 1.1. Particularitatile sistemului informational bancar al BRD-GSG Sistemul informational bancar este constituit...

Caiet de practică la Unicredit Țiriac Bank

1. Prezentarea de ansamblu a unităţii economice 1.1.Profilul de activitate, statutul juridic, dimensiunea şi complexitatea activităţii (număr de...

BCR practică

Mesajul Presedintelui Banca Comerciala Romana încheie anul 2003 cu rezultate financiare pozitive, care ne multumesc si care confirma strategia si...

Garanția creditelor

Necesitatea garantarii creditelor decurge din existenta riscului imprumutului. Deci banca trebuie sa asigure ca agentii economici care trebuie sa...

Grilă cu răspunsuri informatică de gestiune (baze) 2008-2009 aranjate alfabetic

Accesul la o locatie de memorie se realizeaza prin: a. unitatea aritmetico-logica; b. adresele de memorie; c. adresare de memorie; d. locatii de...

Te-ar putea interesa și

Practică BRD

1. Rezumat executiv Prin acest proiect am urmărit valorificarea cunoştintelor acumulate pană acum şi transpunerea lor din sfera abordării...

Proiect de practică - BRD Groupe Societe Generale

Motivaţie: Criteriile în baza cărora am ales să efectuez stagiul de practica la Banca Româna pentru Dezvoltare BRD - Groupe Société Générale au...

Practică BRD

1.Consideratii generale. Statutul B.R.D. S.A. Obiectul de activitate al bancii îl constituie atragerea de fonduri banesti în lei si în valuta de...

Proiect practică - BRD Group Societe Generale

Responsabilitate Sociala BRD este un actor comunitar important, desfasurând deja de mai multi ani actiuni sustinute în materie de mecenat...

Practică BRD

Rezumat introductiv În acest proiect ne propunem sa realizam o prezentare cât mai completa si corecta a situatiei societatii BRD Groupe Société...

Proiect practică BRD Botoșani

Introducere Stagiul de practică l-am efectuat în unitatea BRD- Groupe Societe Generale S.A. Agenţia Gheorghe Avramescu Botoşani. Criteriile în...

Practică BRD

Capitolul 1 Sistemul informaţional bancar Beneficiind de o tehnologie avansată pentru tranzacţiile de arbitraj valutar oferită de REUTERS...

Practică - BRD - Groupe Societe Generale

Termeni-cheie Bancă de investiții - instituție bancară a cărei activitate principală este, pe lângă acordarea creditelor, gestionarea...

Ai nevoie de altceva?