Presiunea fiscală în statele UE sub impactul crizei economice

INTRODUCEREA ŞI MOTIVAŢIA TEMEI

Viitorul oricărui stat modern este de neconceput fără un sistem fiscal performant prin randament şi suportabilitatea din partea contribuabililor. Starea prezentă de prosperitate a unui stat contemporan este dependentă, în mare măsură, de istoria propriului sistem fiscal, de felul cum a fost conceput şi a funcţionat. Ceea ce deosebeşte o ţară aflată în progres de una aflată în declin este, în bună măsură, preferinţa arătată construirii viitorului. Această preferinţă se măsoară prin impozite, împrumuturi şi rata dobânzii.

Finanţele unui stat sunt în strânsă legătură cu situaţia lui socială şi politica, între regimul politic şi finanţe existând o puternică interdependentă.

Impozitele şi taxele asimilate pe de o parte, veniturile pe de alta parte sunt cele două coordonate principale care stimulează creaţia, munca şi civilizaţia.

În ultimele două decenii majoritatea sistemelor fiscale ale ţărilor din cadrul Uniunii Europene au suferit transformări semnificative, pe fondul adoptării unei noi accepţiuni pe plan fiscal. Crizele economice mondiale, creşterea excesivă a gradului de complexitate a sistemelor fiscale, influenţa negativă pe care impozitele şi taxele o aveau asupra creşterii economice reprezintă principalii factori care au determinat reformele fiscale.

Nu trebuie neglijat, însă, faptul că fenomenul sporirii cheltuielilor guvernamentale este o realitate a lumii contemporane, transpusă firesc în creşterea nevoii de resurse fiscale.

Prin urmare, prin reformele înfăptuite, statele dezvoltate au avut o misiune grea de îndeplinit, respectiv găsirea acelei formule care să asigure şi resursele necesare operabilităţii institutiilor publice şi atingerea obiectivelor mai sus amintite.

Optând pentru această temă, mi-am propus să analizez mai ales din perspectiva teoretico- metodologică relaţiile de interdependenţă între statele membre UE procese social – economice şi politice majore, reflectate prin prisma presiunii fiscale. Evident, aceste procese şi concepte se manifestă şi au consistenţă în întreaga lume contemporană, aflată pe traseul globalizării.

Tema abordată în cadrul prezentului proiect de cercetare, presiunea fiscală în statele UE sub impactul crizei economice este una care a stârnit de-a lungul timpului un mare interes din partea economiştilor preocupaţi de problemele macroeconomice. Totodată, trebuie menţionat că această temă prezintă un interes deosebit pentru economia europeană, care se confruntată în prezent cu o criză profundă manifestată prin numeroase dezechilibre macroeconomice.

În primul capitol mi-am propus să realizez o geneză a sistemului fiscal modern, în statele UE, sistem care a apărut o dată cu apariţia capitalismului în Europa Occidentală şi s-a perfecţionat în cadrul şi pe baza principiilor de funcţionare a acestui sistem social – economic şi politic. Geneza respectivă a fost realizată atât în planul realului social – economic – politic – fiscal, cât si în cel al ideaticului, al gândirii corespunzătoare. De fapt, cele patru subcapitole ale primului capitol sunt consacrate expunerii sistemului fiscal precum şi armonizarea elementelor care îl alcătuiesc.

În continuarea conceptului fiscalitate la nivelul Uniunii Europene, în capitolul al doilea mi-am propus să analizez presiunea fiscală sub aspect teoretic. Foarte diferită ca amploare şi ca dinamică în economiile contemporane, problema respectivă beneficiază de atenţia necesară din partea tuturor specialiştilor în macroeconomie şi în politici macroeconomice.

Punctele de vedere cu privire la presiunea fiscală diferă foarte mult de la un specialist la altul, de la o administraţie guvernamentală la alta, în funcţie de interesele acestora şi de situaţiile concrete pe care caută să le reflecteze şi să le apere. Cu toate acestea, de-a lungul deceniilor, s-au conturat anumite principii, anumite genuri de interdependenţe în cadrul cărora presiunea fiscală este una dintre laturi şi care duce la consecinţe importante.

Tocmai aceste aspecte vor fi marcate în capitolul al treilea, în care voi prezenta reacţia unei presiuni fiscale ridicate în cadrul statelor UE, şi anume evaziunea fiscală. Pentru combaterea evaziunii fiscale nu este necesar să se impună nişte sancţiuni drastice ci ar trebui realizat un control fiscal eficient, un sistem legislativ viabil şi poate în primul rând o educaţie fiscală a cetăţenilor.

În vederea abordării practice, în capitolul al patrulea voi analiza evoluţia presiunii fiscale, în perioada 2000-2008 în spaţiul comunitar al UE, prin intermediul interdependenţelor arătate, în capitolele precedente şi mi-am propus să conturez si să apreciez procesele de creştere economică şi ponderea sectorului public în economia statelor membre UE.

Deasemenea am considerat oportună prezentarea rolului politicii fiscale în convergenţa statelor membre, analiza realizată în prezentul proiect a încercat să se concentreze asupra realităţilor actuale din statele comunitare, prin dimensionarea corectă a presiunii fiscale şi prin implicaţiile pe care criza de la nivel mondial le aduce asupra economiilor şi implicit asupra bunăstării.