Puterea de Cumpărare a Monedei în Economia Românească - Perspective de Viitor

ARGUMENT

Am ales aceasta tema deoarece moneda a avut si are în continuare un rol semnificativ în viata economica si sociala. Evolutia monedei, de la concret la abstract, demonstreaza valabilitatea celor doua acceptiuni date monedei, calitatea sa de marfa si de creanta, în plus, analiza acestei evolutii va relefia si rolul deosebit al factorilor subiectivi privind deciziile agentilor economici în legatura cu destinatia si oportunitatea folosirii monedei. Apreciind ca, înca din antichitate si pîna în vremurile moderne, mijlocirea schimbului a fost înlesnita de anumite bunuri, economistul Karl Bucher ridica procesul de aparitie a monedei la un grad de necesitate a existentei umane.

Stabilitatea preturilor este un obiectiv de lunga durata, iar unii economisti vorbesc despre obiectivul inflatie ca despre un obiectiv flexibil (“flexibile inflation targeting”), în care viteza cu care Banca Centrala încearca sa ajunga la stabilitatea preturilor reflecta rolul atribuit variatiilor din productia finala.

Cand moneda este marfa, fiind turnata din metal pretios (aur, argint) ea are o valoare intrinseca, pretuind prin sine insasi are o putere de cumparare corespunzatoare acestei valori. In acest caz, moneda cu valoare proprie serveste ca etalon direct pentru alte valori. Cand insa reprezinta doar un semn, un bon, ea are numai valoare corespunzatoare marfurilor ce pot fi achizitionate in schimbul ei. Si aceasta moneda are putere de cumparare, valoare deci, putand servi ca etalon pentru alte valori, dar este in fapt numai intermadiar intre marfuri. Cu moneda se exprima preturile care sunt expresia monetara a valorii.

Structura lucrarii încearca sa realizeze în cele patru capitole puterea de cumparare a monedei în ecomomia româneasca si perspectivele de viitor ale acesteia prin prisma aderarii României la Uniunea Europeana

CAPITOLUL I.

POLITICA MONETARA

1.1 ISTORICUL MONEDEI

Economia naturala este caracterizata de doua mari procese: primul proces prevede necesitatile a doi indivizi care doresc reciproc sa efectueze schimbul unei marfuri pe altele, al doilea proces impune stabilirea unei egalitati privind valoarea dintre aceste doua marfuri. De acea se cerea un etalon de comparare a marfurilor între ele, un instrument de schimb, o marfa unica drept intermediar în tranzactii.

Locul trocului este luat de o marfa care, pe lânga utilizarea sa normala (ca bun de consum sau de productie), servea drept instrument de schimb. Fireste alegerea instrumentului de schimb nu se facea cu totul întâmplator, practic, este vorba de recunoasterea anumitor avantaje, reclamate de nevoi locale si limitate care, puteau fi satisfacute de o marfa oarecare, dar, cu frecventa relativ mare în procesul schimbului.

Pe aceasta treapta istorica banii reprezinta un bun economic si nu luasera înca forma monetara si deci nu se deosebeau integral de celelalte bunuri, masurarea valorii marfurilor obisnuite va fi posibila prin stabilirea unui bun în calitate de etalon monetar. Bunul moneda - etalon trebuie sa fie durabil, pentru a conserva puterea de cumparare, este necesar sa fie divizibil pentru a permite efecturea platilor si sa prezinte o valoare proprie, intrinseca.

Schimbul între diferite tari a generat si schimbul de moneda, se preferau monedele straine chiar daca nu întruneau conditiile cerute de o moneda "buna", fapt ce întâmpina împotrivirea energica a monarhului. În aceasta perioada argintul, de pe locul doi pe scara ierarhica a metalelor pretioase trece pe locul întâi, limitind aurul, raportul dintre aceste doua metale era fixat de viata comerciala sau de stat.

În a doua jumatate a secolulului trecut, dezvoltarea bancilor este la originea perfectionarilor importante în tehnicile monetare, noile forme ale monedei scripturale sunt cecurile si viramentele. Emise de titulari pe baza unui cont deschis la banca, cecurile acceptate la plata sunt o forma a monedei scripturale. Ordinul de virament dintr-un cont în altul va reduce platile la un simplu joc pe hârtie. Aceste transformari a monedei în moneda de hârtie a determinat aproape total excluderea aurului si argintului din lista instrumentelor de plata. Nici dupa restaurarea monetara care a început sa se practice din 1924, moneda metalica nu a mai putut reveni la situatia pe care a ocupat-o de-a lungul secolelor ca instrument al circulatiei de marfuri.