Raport de practică BCR agenția Faleză - Galați

1.1. Sistemul bancar din România

Sistemul bancar românesc prin reforma bancară din 1990 a fost oraganizat pe două niveluri cuprinzând Banca Naţională a României şi instituţiile de credit. BNR. Cadrul legislativ al sistemul bancar românesc cuprinde:

-Legea privind Statutul BNR nr. 312 din 28.06.2004

-Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.99 din 6.12.2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului

-Legea nr.227 din 4.07.2007 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.99 din 6.12.2006

-Legea nr.83 din 21.05.1997 pentru privatizarea societăţilor comerciale bancare la care statul este acţionar

-Reglementări privind falimentul instituţiilor de credit- Ordonanţa Guvernului nr.10 din 22.01.2004 privind falimentul instituţiilor de credit, aprobată, completată şi modificată prin Legea nr.278 din 23.06.2004

-Ordonanţa Guvernului nr.39 din 1996 privind organizarea şi funcţionarea Fondului de Garantare a Creditelor din Sistemul Bancar

Sistemul bancar românesc este caracterizat de un grad moderat de concentrare, în decembrie 2008 având un număr de 43 de bănci din care 10 sunt sucursale ale băncilor din străinătate. Dintre băncile care activează în România doar 6 au capital majoritar autohton, CEC Bank, Banca Transilvania, EximBank, Banca Comercială Carpatica, Libra Bank şi Creditcoop, restul având capital majoritar străin.

Grafic 1. Concentrarea în sistemul bancar românesc (primele cinci bănci din sistem)

Din graficul 1 se observă cum în 2007 cota de piaţă deţinută de primele 5 bănci la active, credite şi depozite a scăzut din cauza activităţii agresive de acordare a creditelor practicate de băncile mici şi mijlocii din cadrul sistemului.

Locul central în cadrul sistemului bancar românesc îl ocupă Banca Naţională a României care a fost înfiinţată prin Legea organică din 23 aprilie 1880.Ca orice bancă centrală BNR îndeplineşte următoarele funcţii: funcţia de emisiune monetară, funcţia de centru al politicii monetare, funcţia de creditare a economiei, funcţia de centru valutar, funcţia de bancă a băncilor, funcţia de bancă a statului. Conform prevederilor Legii nr. 312/2004 privind Statutul BNR, principalele atribuţii ale BNR sunt:

1. elaborarea şi aplicarea politicii monetare şi a politicii de curs de schimb;

2. autorizarea, reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, promovarea şi monitorizarea bunei funcţionări a sistemelor de plăţi pentru asigurarea stabilităţii financiare;

3. emiterea bancnotelor şi a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României;

4. stabilirea regimului valutar şi supravegherea respectării acestuia;

5. administrarea rezervelor internaţionale ale României.

Al doilea nivel al sectorului bancar este reprezentat de băncile comerciale. De-a lungul evoluţiei ca profil acestea s-au dezvoltat în cel puţin două mari direcţii: bănci universale şi bănci specializate. Băncile universale acoperă toată gama de produse şi servicii bancare şi sunt cele mai numeroase în sistemul bancar, în timp ce băncile specializate sunt profilate pe anumite produse şi servicii care sunt cerute cu prioritate pe piaţă. În cadrul băncilor specializate întâlnim băncile ipotecare, băncile de dezvoltare, băncile de leasing etc.

Operaţiunile desfăşurate de băncile comerciale se pot împarţi în operţiuni de activ şi operaţiuni de pasiv. În cadrul operaţiunilor de activ întâlnim: operaţiuni de creditare şi operaţiuni de plasament pe baza depozitelor bancare. Dintre operaţiunile de pasiv remarcăm: formarea fondurilor proprii, constituirea depozitelor, operaţiuni de refinanţare. Băncile comerciale mai desfăşoară şi operaţiuni de comision, acestea nu sunt cuprinse în bilanţ şi se referă la: operaţiuni de remitere de sume băneşti, operaţiuni de incasso, operaţiuni de acreditiv, operaţuni de mandat.

1.2. Scurt istoric BCR

În 1990 are loc un amplu proces de transformări în România mai ales în sectorul bancar, astfel BNR a fost reorganizată în sensul că a cedat operaţiunile de natură comercială şi a rămas doar cu sarcinile de bancă centrală.

Banca Comercială Română a fost înfiinţată potrivit H.G. nr. 1011/1990 prin preluarea ,de la BNR pe bază de protocol, de active şi pasive în valoare de 273 miliarde de lei.

Ministerul Finanţelor a aprobat funcţionarea BCR prin certificatul nr.130996 / 17.11.1990, prin care se confirma obiectul sãu de activitate: operaţiuni specifice unei bãnci comerciale. Certificatul este înscris în registrul de stat sub nr. 10 din 17.11.1990.BCR îşi începe activitatea cu o parte din personalul transferat de la BNR având în total 5317 salariaţi şi 100 unităţi. Centrala BCR era organizatǎ în 12 direcţii de sine stǎtǎtoare: Direcţia economicǎ şi de secretariat, Direcţia de informaticǎ şi telecomunicaţii interbancare, Direcţia contabilitate, Direcţia operaţii cu strǎinǎtatea şi arbitraj, etc.

În perioada 1990-1993 BCR îşi extinde unităţile teritoriale ceea ce duce mai ăntâi la creşterea personalului, iar apoi la creşterea clienţilor.

În următorii patru ani, 1994-1998, BCR îşi întăreşte poziţia pe piaţă afirmându-se atât pe plan intern cât şi internaţional.

În 1999 are loc fuziunea prin absorbţie a Băncii de Comerţ Exterior- BANCOREX de către BCR.

În 2005-2006 are loc privatizarea BCR licitaţia fiind câştigată de Banca austriacă Erste Bank.Pe data de 21.12.2005 se semnează contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni între Erste Bank şi AVAS/BERD/IFC urmând ca finalizarea privatizării sa se realizeze în decursul anului 2006. Erste Bank a achiziţionat un pachet de 61,88% din acţiuni la un preţ de 7,65 € pe acţiune. Preţul total pentru cele 490.399.321 acţiuni vândute este de 3.751.554.805 €.

În prezent structura acţionariatului este următoare: Erste Group Bank 69,3063%, SIF Moldova 6%, SIF Banat - Crisana 6%, SIF Transilvania 6%, SIF Muntenia 6%, SIF Oltenia 6,1175%, SC Actinvest SA 0,0020%, SC Certinvest SA 0,0001%, SC Carina Import Export SRL 0,0006%, SC Milord Impex SRL 0,0002%, SC Yoyo Impex SRL 0,0003%, SC Cozamin SRL 0,0013%, Persoane fizice0,5716%.

BCR este principalul jucător pe piaţa bancară, cotele de piaţă fiind de 23,8% (vezi Anexa 1) la active confirmând consolidarea poziţiei sale de lider şi formator de piaţă.

1.3. Organizarea BCR.Organigrama BCR

Structura reţelei de unităţi BCR urmăreşte împărţirea administrativ teritorială a ţării avînd: centrala băncii, sucursalele judeţene şi sucursala municipiului Bucureşti, filiale, agenţii, puncte de lucru.

Sucursalele, filialele, agenţiile şi punctele de lucru sunt unităţi cu sarcini operative, ele neavând personalitate juridică. În calitatea lor de unităţi operative, ele execută operaţiuni bancare specifice societăţilor bancare, reglementate prin lege, în limita competenţelor stabilite de centrala băncii şi funcţionează pe baza aprobării Consiliului de Administraţie al băncii.

Agenţiile sunt în general orientate spre operaţiuni pentru persoane fizice dar care pot efectua, în funcţie de condiţiile existente, toate tipurile de operaţiuni atât pentru persoane fizice cât şi pentru persoane juridice, sunt structurate pe compartimente funcţionale coordonate direct de conducerea unităţii. În plan ierarhic, agenţiile sunt direct coordonate de sucursala judeţeană.