Retail Banking Instituțiilor de Credit din România

CUVINTELE CHEIE

- Retail Banking

- Plăţi în numerar (cash)

- ATM

- Phone banking

- Home banking

DEFINIREA OBIECTIVELOR

- Servicii de plăţi

- Tranzacţii şi service de investiţii

- Servici de investiţii de fonduri

- Alte servicii

- Dezvoltarea tehnologiei pentru serviciile de Retail Banking

PARTEA TEORETICĂ

Retail banking instituţiilor de credit

Produsele şi serviciile societăţilor bancare care se încadrează în această specializare, specifice pentru persoane fizice, sunt: constituirea de depozite sub diverse forme, care pot fi diferite de la o societate bancară la alta; acordări de credite; emiteri de carduri; alte produse şi servicii.

În această categorie de produse şi servicii bancare putem menţiona: serviciile de plată, tranzacţii şi servicii de investiţii, servicii de investiţii de fonduri (trust services) şi alte servicii (servicii de păstrare şi siguranţă, asigurare, scontare, intervenţii în construirea şi vânzarea de locuinţe, schimb valutar şi servicii pentru călătorii, etc.)

1. Servicii de plată

Serviciile de plată oferite de o societate bancară diferă de alte produse bancare (depozite, credite, etc.), în sensul că plata serviciilor este oferită de bancă clientului sau fără a fi necesar să semneze un contract.

În scopul furnizării efective a serviciului, este necesar pentru bănci să aibă un sistem de realizare şi compensare a plăţilor între bănci. Acest sistem se numea în primii ani “casa de compensaţie pe hârtie” şi mai târziu “casa de compensaţie automată” (care este echivalentul electronic al casei de compensaţie pe hârtie). Totuşi, tendinţa recentă pentru bănci este să creeze legături directe de telecomunicaţie între ele, utilizând sisteme de comutare bazate pe computer sau reţelele naţionale şi internaţionale.

Există trei metode fundamentale de efectuare a plăţilor. Acestea includ:

- plăţi în numerar (cash);

- plăţi pe bază de documente (pe hârtie);

- transfer electronic de fonduri.

Plăţi în numerar (cash)

Plăţile cash sunt tot mai puţin utilizate în ultimii ani, în special datorită problemelor ce le ridică pentru asigurarea securităţii – în ciuda faptului că numerarul este: rapid ca mijloc utilizat în tranzacţii; transferă valoarea instantaneu – nu sunt incluse datele efectuării tranzacţiei; este garantat şi uşor de identificat; este foarte ieftin în termeni de cost per tranzacţie.

Plăţi pe bază de documente

Plăţile pe bază de documente sunt în cea mai mare parte realizate prin utilizarea cecurilor, deoarece acest mod: permite plata chiar persoanelor care nu au conturi la bancă; nu necesită informaţii cerute de plătitor despre beneficiar; permite plătitorilor să blocheze cecurile înainte de a fi plătite.

Este de reţinut că eşecul în furnizarea unui sistem efectiv de garantare a cecurilor a fost un factor semnificativ în favoarea creşterii rapide a tranzacţiilor prin carduri.

Un alt mod de realizare a plăţilor pe bază de documente, este prin intermediul instrumentelor emise de unele instituţii în nume propriu (ordine de plată), care sunt mult mai acceptabile pentru cel plătit, decât un cec negarantat.

De asemenea, care se utilizează prin plata pe bază de documente, este prin cecuri de călătorie. Aceasta este totuşi o metodă mai puţin utilizată, în ciuda faptului că se călătoreşte tot mai mult în întreaga lume, datorită extinderii tot mai mari a utilizării cardurilor.

Transferul electronic de fonduri

Plăţile electronice elimină manevrarea chitanţelor. Acest sistem de plăţi se vor utiliza tot mai mult în viitor, deoarece va creşte numărul celor care deţin sau au acces la computer.

Principalele tipuri de plăţi electronice sunt:

- ordine în lucru (standing orders);

- credite directe;

- debite directe;

- transfer electronic ad-hoc de fonduri.

Ceea ce va deveni mai popular pe viitor va fi utilizarea băncilor de către depunători pentru plata obligaţiilor acestora, cum ar fi: cheltuielile de întreţinere, ratele la credite prin carduri, ratele la contractele de leasing, etc.