Riscurile Activelor Eligibile la Nivelul Eurosistemului

Capitolul 1.

Obiectivele Eurosistemului

Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC) a fost creat în conformitate cu Tratatul de la Maastricht și Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene Este format din Banca Centrală Europeană (BCE) și băncile centrale naţionale (BCN) ale tuturor statelor membre ale UE. Eurosistemul cuprinde BCE și BCN ale statelor membre care au adoptat euro

(în prezent, în număr de 16). Organele de decizie ale BCE sunt Consiliul guvernatorilor și Comitetul

executiv Deciziile de politică monetară ale BCE sunt luate de Consiliul guvernatorilor. Comitetul executiv pune în aplicare deciziile și este răspunzător de activităţile zilnice ale BCE. Al treilea organ de decizie al BCE este Consiliul general , care va continua să funcţioneze atât timp cât există state membre ale Uniunii Europene care nu au adoptat încă euro ca monedă naţională.

Obiectivul principal al Eurosistemului este menținerea stabilității prețurilor. Fără a aduce atingere obiectivului principal de menținere a stabilității prețurilor, Eurosistemul trebuie să susțină politicile economice generale din Comunitatea Europeană.

În vederea îndeplinirii obiectivelor sale, Eurosistemul trebuie să acționeze în conformitate cu principiul unei economii de piață deschise în care concurența este liberă, favorizând alocarea eficientă a resurselor.

Pentru a își atinge obiectivele, Eurosistemul are la dispoziție un set de instrumente de politică monetară; Eurosistemul desfășoară operațiuni de piață monetară (operațiuni open market), oferă facilități permanente și impune instituțiilor de credit constituirea de rezerve minime obligatorii în conturile deschise la Eurosistem.

În temeiul articolului 18.1 din statutul SEBC, toate operațiunile de creditare din cadrul Eurosistemului (adică operațiuni în vederea furnizării de lichidități) trebuie să se bazeze pe o garanție adecvată. Eurosistemul acceptă o gamă largă de active drept suport pentru operațiunile sale. Se face distincție, în principal din considerente interne ale Eurosistemului, între două categorii de active eligibile: «active de tip 1»și «active de tip 2».

Cu toate acestea, această distincție va fi suprimată treptat în următorii ani în vederea utilizării unei liste unice de active eligibile în cadrul de garanții al Eurosistemului. Activele de tip 1 constau în prezent din titluri de creanță tranzacționabile care îndeplinesc criteriile uniforme de eligibilitate definite de BCE pentru întreaga zonă euro.

Activele de tip 2 constau din active suplimentare, tranzacționabile și netranzacționabile, care prezintă o importanță deosebită pentru piețele financiare și sistemele bancare naționale și pentru care criteriile de eligibilitate sunt stabilite de băncile centrale naționale, sub rezerva aprobării de către BCE. Nu se face distincție între cele două tipuri în ceea ce priveș te calitatea activelor și eligibilitatea acestora pentru diferitele categorii de operațiuni de politică monetară ale Eurosistemului (cu excepția faptului că activele de tip 2 nu sunt utilizate în mod normal de Eurosistem în tranzacțiile simple).

Activele eligibile pot fi utilizate şi pentru operațiunile transfrontaliere prin intermediul modelului băncilor centrale corespondente (MBCC) sau al legăturilor eligibile între sistemele de decontare a valorilor mobiliare (SSS) din UE, pentru a garanta toate tipurile de credite din Eurosistem (1).

Toate activele eligibile pentru operațiunile de politică monetară ale Eurosistemului pot fi folosite și ca active suport pentru creditele pe parcursul zilei (intraday credit).

Capitolul 2.

Consideraţii generale

Articolul 18.1 din statutul SEBC permite BCE și băncilor centrale naționale să efectueze tranzacții pe piețele financiare prin cumpărări și vânzări simple (outright) de active suport sau prin contracte de report (repo) și impune ca toate operațiunile de creditare ale Eurosistemului să se bazeze pe garanții corespunzătoare. Prin urmare, toate operațiunile Eurosistemului în vederea furnizării de lichidități se efectuează pe baza activelor suport furnizate de partenerii contractuali fie sub forma transferului proprietății activelor (în cazul tranzacțiilor simple sau al contractelor de report (repo)), fie sub forma constituirii unui gaj asupra activelor relevante (în cazul creditelor colateralizate).

În scopul de a proteja Eurosistemul de pierderi în cadrul operațiunilor de politică monetară, de a asigura un tratament egal al partenerilor contractuali și de a îmbunătăți eficiența operațională, activele suport trebuie să îndeplinească anumite criterii pentru a fi eligibile în cadrul operațiunilor de politică monetară ale Eurosistemului.