Rolul Băncilor Străine în Sectorul Bancar al Țărilor Noi Membre ale Uniunii Europene

CAPITOLUL I. INTERNAȚIONALIZAREA BANCARĂ

Diminuarea restricțiilor în ceea ce privește intrarea pe piață și, implicit, căutarea de noi oportunități a condus la pătrunderea băncilor pe teritoriul altor state, concluzând la apariția unui puternic proces de internaționalizare bancară, fapt ce determină apariția de noi instituții, fuziuni și achiziții, privatizarea băncilor deținute de stat, creșterea prezenței băncilor străine în peisajele bancare naționale.

În alegerea noilor piețe, băncile multinaționale țin cont de două aspecte principale și determinate :

- Mediul social politic al țării vizate- stabilitate politică, mediu reglementativ, sistemul legislativ etc;

- Posibilitatea conectării cu restul lumii- transport, infrastructură, gradul de implementare al noilor tehnologii etc.

Printre modalitățile de pătrundere ale băncilor multinaționale pe alte piețe bancare putem menționa:

- Deschideri de sucursale sau de reprezentanțe;

- Pătrunderi de tip greenfield, prin dezvoltarea de rețele bancare de la „zero”, în țările vizate;

- Participații la capitalul social al băncilor autohtone (capitaluri mixte);

- Fuziuni și achiziții;

- Participarea la privatizarea unor bănci

Avantajele, respectiv dezavantajele extinderii unei bănci pe alte piețe bancare pot fi sintetizate astfel:

Tabel nr.1 Avantajele și dezavantajele extinderii unei bănci la nivel international

AVANTAJE DEZAVANTAJE

-Marirea cotelor de piață; -Costuri masive de pătrundere și adaptare pe piețele locale;

-Maximizarea eficienței capitalurilor, prin plasarea acestora în regiunile unde sunt obținute randamente cât mai mari; -Dificultăți în adaptarea strategiilor bancare în funcție de condițiile și trăsăturile piețelor locale;

-Posibilitatea de obținere de resurse mai ieftine, prin atragerea lor de pe piețe diferite; -Riscurile politice;

-Obținerea de venituri din transferuri de fonduri la nivel international;

-eEploatarea oportunităților legate de fuziuni și achiziții pe diverse piețe; - Riscul de țară;

-Avantajele competitive legate de imaginea know- how. -Orientarea strategiilor ținând cont de reglementările financiar bancare și sistemu legislativ local

Sursa: informațiile sunt prelucrate din Căpraru, B., Retail banking, Ed. C.H. Beck, București, 2009, p.142-143

În urma pătrunderii băncilor multinaționale pe piețele bancare locale, are loc o serie de evenimente, efecte ale internaționalizării bancare, și anume: amplificarea riscului de contagiune, intensitatea concurenței, implementarea de strategii bancare, îmbunătățirea relațiilor cu clienții, creșterea volumului și complexității produselor și serviciilor bancare creșterea intermedierii financiare, atenuarea diferențelor dintre dobânzile și comisioanele practicate de diferite bănci etc.

Pătrunderea băncilor străine în Europa Centrală și de Est

Sectorul bancar în Europa Centrală și de Est a suferit modificări semnificative odată cu tranziția de la economia centralizată la economia de piață, lucru ce s-a desfășurat pe o perioadă de aproape un deceniu. În ceea ce privesc costurile aferente unui lung proces de restructurare bancară, acestea variază de la o țară la alta, în funcție de abordările guvernelor statelor respective.

Spre deosebire de ţările dezvoltate, în Europa Centrală şi de Est reprezentanţele băncilor străine îndeplinesc doar anumite activităţi bancare, în cele mai multe cazuri constituind platforme de intrare efectivă ulterioară pe pieţele respective şi din acest punct de vedere, în conceptul de bancă străină vor fi incluse şi reprezentanţele.

În ţările din Europa Centrală şi de Est, așa cum am menționat și anterior, băncile multinaționale joacă un rol extrem de important în ceea ce priveşte crearea cadrului competiţional pe pieţele respective. De asemenea, prezintă un rol important în creșterea competitivității băncilor locale, prin colaborarea cu acestea, transferând principalele valori corporative, tehnologie şi know-how. Dacă ţările dezvoltate beneficiază de o perioadă lungă de timp de un mediu tehnologic caracterizat prin excelenţă, nu acelaşi lucru se întâmplă în cazul ţărilor în plin proces de tranziţie, unde mediul tehnologic nu reprezintă un punct forte

Primele state din Europa Centrală și de Est reformatoare ale sistemului bancar sunt Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia, când din 2004 au devenit state membre ale UE. Iniţial, ţările din sud-estul Europei, Bulgaria, România, Croaţia şi Serbia, nu s-au grăbit în a-şi reforma sistemul bancar, Serbia fiind un caz special, în condiţiile în care tranziţia a început abia după schimbarea regimului, în 2000