Rolul investițiilor străine directe în telefonia mobilă din România

Introducere

Romania la finele perioadei de tranzitie, la inceputul perioadei de acomodare cu pretentiile Uniunii Europene, mai are de elucidat probleme din domenii majore care sa contribuie la o integrare reala.

Domenii care necesita performanta sunt:

- piata fortei de munca

- reforma fiscala

- sistemul de pensii (private si de stat)

- sistemul de sustinere al agriculturii pe termen lung

- etc

Dezvoltarea unei tari se bazeaza, in primul rand, pe investitiile interne. Dar acestea sunt potentate de investitiile straine directe care aduc castiguri importante tarii receptoare prin numeroase contributii.

O forma importanta de finantare internationala (din surse private, mai ales) a unor activitati economice o reprezinta investitiile straine directe.

Investitiile straine directe sunt definite de UNCTAD ca investittii ce implica o relatie pe termen lung si reflecta interesul unei entitati intr-o economie straina. Investitiile straine directe presupun exercitarea unei influente semnificative a investitorului (persoana fizica sau juridica) asupra unei firme din alta tara. Fluxurile ISD au trei componente: participarea la capitalul social al unei firme, profiturile reinvestite si imprumuturile intra-companie.

Investitiile straine directe se remarca prin complexitatea lor. Spre deosebire de comert, de investitiile de portofoliu sau de licente, investitiile straine directe implica si un angajament pe termen lung al potentialului uman, financiar si material al investitorului; ele antreneaza, deci, si fluxuri de tehnologie, cunostinte, forta de munca specializata, management, bunuri si servicii. Asadar, investitiile straine directe sunt ansamblul fluxurilor financiare, materiale, tehnologice si manageriale, pe care o persoana fizica rezidenta, pentru realizarea unei activitati productive de durata, prin detinerea controlului asupra acesteia.

Dupa cum am mai spus investitiile straine directe potenteaza investiile interne aducand contributii importante:

- formarea capitalului;

- transferul tehnologic, know-how (importul tehnologic conduce si la o activitate de cercetare interna pentru adaptarea ei la conditiile tarii gazda; chiar daca investitorii straini nu aduc intotdeauna cea mai avansata tehnologie, oricum aceasta este mai avansata decat cea existenta). Din acest punct de vedere, investitiile straine directe pot avea urmatoarele contributii: se introduce o noua tehnologie pentru producerea si comercializarea unui bun/serviciu sau pentru reducerea pretului ununi bun/serviciu deja existent; fluxurile de tehnologie determina introducerea si dezvoltarea unor noi abilitati de a lucra cu noile tehnologii; introducerea noilor tehnologii mareste stocul de cunostinte stimuland inovatia interna.

- Dezvoltarea capitalului uman. Asupra fortei de munca, investitiile straine directe au un impact bivalemt. Pe de o parte, in cazul unor achizitii de companii autohtone, ca urmare a programelor de restructurare, se procedeaza la disponibilizari de personal, ceea ce contribuie, pe termen scurt, la cresterea somajului si intensificarea concurentei si pe piata muncii. Pe de alta parte, investitorii straini creeaza noi locuri de munca si platesc salarii mai mari decat companiile nationale, permitandu-si angajarea unor specialisti tineri, bine pregatiti, care contribuie la crsterea productivitatii muncii. Pe langa latura materiala, angajatii au acces la tehnologie avansata si cunostinte avansate. De asemena se introduc tehnici moderne de management, fie prin crearea unor societati mixte, fie prin migratia personalului calificat catre societatile autohtone.

- Cursul de schimb si balanta de plati

- Privatizare/ restructurare

- Promovarea exporturilor, imbunatatirea structurii comertului exterior si accesarea unor noi piete de export

- Etc.

Investitiile straine directe prezente in Romania pana in decembrie 1989 se limitau la 5 societati comerciale cu capital mixt ( investitor strain si statul).

Atragerea de capital strain a reprezentat pentru perioada de tranzitie la economia de piata o conditie esentiala in vederea cresterii economice.

Asupra investitiilor straine directe in Romania un impact pozitiv l-a avut integrarea, la 1 ianuarie 2007, a Romaniei in Uniunea Europeana, eveniment care a conferit un sentiment de siguranta investitionala pentru straini.

Romania atrage investitori straini si datorita pozitiei geografice si nivelului de calificare al fortei de munca comparative cu salariile.

Un mare impact pe care l-au si inca il mai au investitiile straine directe este cel asupra pietei serviciilor de telecomunicatii .

Potrivit datelor ANRC , in ultimii ani piata serviciilor de comunicatii a crescut intr-un ritm sustinut, mult peste ritmul de crestere a economiei.

Telecomunicatiile cuprind comunicatiile effectuate la distanta cum sunt radioul, telegrafia, telefonia, televiziunea, dar si comunicatiile electronice care au cescut foarte mult in ultimii ani.

Accentul il vom pune asupra telefoniei mobile care a avut parte de foarte mult interes, astfel investitori din Grecia, Franta, dar si Olanda si-au adus aportul si au dezvoltata acest mod de comunicare pana la un nivel foarte inalt in decursul a doar 10 ani.

Descrierea serviciilor de telefonie mobile  scurt istoric

Istoria GSM in Romania porneste din 1996. In urma cu aproape zece ani, mai exact la 21 iulie 1996, Ministerul Comunicatiilor din acea perioada a anuntat organizarea unei licitatii publice in vederea acordarii licentelor de operare pentru primele doua retele de telecomunicatii mobile din sistemul GSM care urmau sa functioneze in Romania. Introducerea in Romania a sistemului GSM se inscria in recomandarile Uniunii Europene privind promovarea liberei concurente in domeniul telecomunicatiilor mobile

La 15 noiembrie 1996, consortiile Mobil Rom si Mobifon castigau licitatia pentru acordarea licentelor. Connex se mandreste si acum cu titlul de "primul operator de telefonie mobila din lume care si-a lansat serviciile la doar 135 de zile de la aprobarea licentei". Acest record aducea prima retea GSM din Romania la 15 aprilie 1997. Doua luni mai tarziu a aparut serviciul Dialog, al companiei Mobil Rom. Acestia anuntau ca, pana in vara 1997, reteaua de telefonie mobila GSM va fi operabila in opt mari orase din tara, respectiv: Bucuresti, Brasov, Bacau, Cluj, Constanta, Craiova, Galati si Timisoara.

Romanii au fost total neprevizibili. In numai 10 ani, piata telefoniei mobile din tara noastra a depasit 10 milioane de utilizatori, ajungand la finele lui iunie 2006 la 13,4 milioane. Acum, cel putin teoretic, unul din doi romani are mobil. Pentru ca, practic, multi oameni au cate doua, trei sau chiar mai multe mobile, pe care le folosesc alternativ.