Șansele monedei euro de a deveni monedă globală

In Finante Internationale, Simona Gaftoniuc spune ca lansarea monedei unice euro reprezinta finalizarea unificarii economice in Europa: “La 42 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma (1957) actul de nastere al Uniunii Europene, lansarea cu success a monedei euro, la 1 ianuarie 1999 a reprezentat finalizarea unificarii economice in Europa, calea spre unificarea politica fiind, astfel, deschisa. Ceea ce altadata parea un vis, a devenit acum realitate. Idea unei monede europene s-a nascut inca din secolul trecut, mai precis in 1855, cand Victor Hugo spunea: <este necesar sa avem o moneda continentala, cu camp de aplicare la scara intregii Europe. Aceasta moneda va inlocui toate absurditatile monetare ale prezentului>”.

Scurt istoric al monedei unice

“Primele eforturi pentru crearea unei monede internationale in Europa au aparut in 1880. Moneda germana Zollverein a fost introdusa in 1834, iar celelalte monede germane s-au unit in actuala marca, in 1973.

Uniunea monetara Latina a fost create in 1865 si a durat pana in 1914, incluzand Franta, Belgia, Elvetia si Italia. Fiecare tara a consimtit baterea unei monede unice standard care sa fie acceptata ca moneda legala in fiecare din statele membre. Monedele erau raportate la aur, fiecare avand o valoare standard, iar pentru transformarea unei monede intr-alta era nevoie de raportarea acesteia la aur. Rezultatul a fost eliminarea fluctuatilor cursurilor dintre cele mai importante valute, intre 1870 si 1914 cand primul Razboi Mondial a dus la suspendarea convertibilitatii.

Cu toate incercarile de a stabiliza sistemul financiar international, nu s-au obtinut succese decat pe termen scurt.

Au fost si alte incercari de a forma o Uniune Monetara, dupa al doilea Razboi Mondial, dintre acestea remarcandu-se doua incercari cu rezultate semnificative:

- atunci cand o tara mai mica a preluat moneda unei tari mai mari si

- atunci cand mai multe tari au renuntat la controlul asupra politicii lor monetare in favoarea unei banci centrale supranationale. (ex: Belgia si Luxemburg au avut aceeasi moneda cu incepere din anul 1944)

Evenimentele monetare au evidentiat o continua dorinta de aderare la o singura moneda, atunci cand din punct de vedere economic si politic sunt indeplinite toate conditiile, intrucat avantajele de a avea o singura moneda sunt mai mari decat costurile.

Cu raportul DELLORS din 1988, s-a inceput indreptarea spre o Uniune Monetara in Europa. Aceasta a fost punctual de pornire al Trataului de la Maastricht, semnat in 1992, care a stabilit programul de orientare spre o moneda unica incepand cu 1 ianuarie 1999.

Sporirea dimensiunilor miscarilor de capital intre tarile membre ale SME s-a dovedit incompatibila cu stabilirea ratelor de schimb. Astfel, in aprilie 1988, Consiliul European solicita unui Comitet pentru studiu, prezidat de Jaques Dellors, sa studieze si sa propuna etapele concrete necesare pentru infaptuirea unei uniuni economice monetare.

Raportul Dellors a prezentat multe solutii:

- o prima solutie consta in mentinerea in sistem a unor diferite monede nationale, intre care sa se stabileasca raporturi de schimb, definitive fixe;

- o alta solutie propunea ca alaturi de monedele nationale, sa fie utilizata o moneda comuna pentru ansamblul tarilor membre. Aceasta a fost pozitia Marii Britanii care considera ca monedei ECU i-ar putea reveni acest rol;

- Intr-o a treia solutie, s-a optat pentru moneda unica;

Astfel din raportul Dellors se retinea a treia solutie potrivit careia infaptuirea monedei unice trebuie sa se realizeze in urmatoarele 3 etape:

- prima etapa isi propune ca obiectiv sporirea performantelor economice si monetare in cadrul institutional existent. In ceea ce priveste domeniul monetar, obiectivul consta in realizarea unificarii pietelor finaciare si accentuarea coordonarii politicilor monetare;

- a doua etapa viza realizarea coordonari politicilor economice si infiintarea unor noi institutii europene, din care, Sistemul European al Bancilor Centrale (SCBC);

- pentru a treia etapa, s-a prevazut trecerea la paritati fixe, transferarea competentelor bancilor centrale catre SEBC si infiintarea monedei unice.

Acordul de la Maastricht

In decembrie 1991 la Maastricht (in Tarile de Jos) se desfasoara o intalnire europeana la care se formuleaza termenii noului tratat. Prin acest tratat, care a intrat in vigoare de la 1 noiembrie 1933 care a introdus un nou concept, cel de “Uniune Europeana”, care reuneste:

- Comunitatea Europeana

- Cooperarea in materie de politica externa si securitate

- Cooperarea in domeniul politicii interne si de justitie

Trataul cuprinde 2 parti:

- o parte consacrata realizarii uniunii economice monetare

- o parte consacrata realizarii uniunii politice.