Cuprins
- Cuprins
- Capitolul 1 2
- SEPA și componentele sale 2
- 1.1 Ce este SEPA ? 2
- 1.2 Componentele SEPA 3
- 1.3 Țările participante SEPA 3
- 1.4 Consiliul European al Plăţilor (EPC) 4
- 1.5 Participanţii la implementarea SEPA 5
- 1.6 Oportunităţi şi beneficii 6
- Capitolul 2 7
- Componentele SEPA 7
- 2.4 SEPA Credit Transfer - SCT 7
- 2.5 SEPA Direct Debit (SDD) 9
- 2.6 IBAN şi BIC 11
- 2.7 SEPA Cards Framework - SCF 11
- 2.7 Infrastructurile și numerarul în SEPA 14
- Capitolul 3 16
- Implementarea SEPA în România 16
- 3.1 Care sunt implicaţiile SEPA pentru băncile din România ? 16
- 3.2 Structura organizatorică a proiectului 18
- Concluzii 20
- Bibliografie 21
- Articole 21
- Webografie 21
Extras din proiect
Capitolul 1
SEPA și componentele sale
1.1 Ce este SEPA ?
SEPA (Single Euro Payments Area)- zona unică de plăţi în euro care reprezintă o zonă geografică în limitele căreia nu vor mai fi diferenţe la nivelul plăţilor interne şi transfrontaliere în moneda euro, în care clienţii vor putea să realiyeye şi să primească plăţi în euro în limitele spaţiului european, cu aceeaşi siguranţă, eficienţă şi rapiditate precum plăpţile realizate la nivel naţional, pentru aceastra utilizându-se un cont unic şi un set de instrumente standardizate, pentru operaţiuni de transferuri de credit, direct debit, plăţi cu carduri, alte instrumente prin care un client realiyeayă plăţi în euro din contul personal către orice destinaţie din zona SEPA.
SEPA a fost înfiinţată cu scopul de a creşte competitivitatea şi transparenţa în economia europeană, de a realiza o integrare europeană mai puternică, prin realizarea unei pieţe competitive de plăţi de mică valoare în euro, care să conducă la servicii mai calitative, produse mai eficiente şi alternative cu costuri mai scăyute pentru realizarea plăţilor.
Fundamentele SEPA au fost stabilite în obiectivele din Agenda Lisabona, care aveau menirea să transforme, până în 2010, Uniunea Europeana în "cea mai dinamică şi competitivă economie din lume bazată pe cunoaştere" şi să realizeze tranziţia spre o economie informatizată.
”Premisele realizării SEPA sunt lansarea monedei euro în anul 1999, punerea în circulaţie a monedei unice în ţările din zona euro în anul 2002, precum şi lansarea sistemului de plăţi de mare valoare în euro TARGET la 1 ianuarie 1999, urmată de lansarea TARGET2 la 19 noiembrie 2007.”
SEPA este un proiect de standardizare, armonizare şi restructurare majoră, ce are impact asupra realizării plăților naționale şi este un proces continuu, cu menirea de a unifica toate pieţele de plăţi de mică valoare în moneda euro, care sunt în prezent fragmentate, în una singură.
Scenariul SEPA preconizează ca persoanele fizice şi corporaţiile să poată realiza plăţi în euro fără numerar, în cadrul SEPA, dintr-un cont unic deschis la o instituţie din cadrul SEPA, utilizând un set de instrumente de plată, în condițiile de eficiență și siguranță asemănătoare plăților realizate la nivel național.
Etapa următoare prezintă dezvoltarea serviciilor cu valoare adăugată pentru acoperirea necesităților specifice clienţilor, dezvoltarea unei zone de plăţi electronice fără utilizarea banilor de hârtie și procesarea integrată automată end-to-end (E2E STP) a totalității instrucţiunilor de plată potrivite cerințelor SEPA.
1.2 Componentele SEPA
Componentele SEPA sunt următoarele :
- moneda unică euro,
- un set unic de instrumente de plată în euro,
- infrastructuri de procesare eficiente pentru plăţile în euro,
- standarde tehnice comune,
- practici comune,
- un cadru legal armonizat şi dezvoltarea continuă de noi servicii oferite consumatorilor.
Proiectul caracterizează reguli, standarde și practici specifice - aşa numitele scheme SEPA - pentru operaţiunile de debitare directă și transfer de credit. Acestea urmează să fie adoptate şi introduse de toate țările care sunt implicate în tranzacșiile de plăți. Instituțiile care se ocupă de compensarea şi decontarea plăţilor sunt și ele nevoite să se supună noilor cerințe.
În ceea ce privește plățile cu carduri, schema va rămâne aceeași, dar s-a determinat un cadru european care va trebui să fie adoptat de toate schemele de carduri SEPA şi de instituțiile care emit carduri. Cadrul de lucru pentru SEPA Cards încurajează introducerea cardurilor cu chip și PIN în zona euro pentru a facilita securizarea autorizării tranzacţiilor cu carduri, fiind preconizat pentru a asigura cea mai largă recunoaștere posibilă a cardurilor la POS-uri şi ATM-uri în interiorul SEPA.
1.3 Țările participante SEPA
Ţările care participă în proiectul SEPA sunt următoarele:
- Statele membre ale Uniunii Europene:
- Statele zonei euro: Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Spania şi Slovenia;
- Celelalte state ale UE care nu au adoptat moneda euro:Suedia şi Marea Britanie, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, România și Slovacia.
- Statele care fac parte din Spaţiul Economic European (European Economic Area – EEA): Islanda, Liechtenstein și Norvegia;
- Elveţia şi Monaco.
SEPA urmează să se extindă şi în următoarele teritorii care sunt considerate a fi parte a Uniunii Europene (Art. 299 Tratatul de la Roma): Martinica, Guadalupe, Guiana Franceza, Reunion, Gibraltar, Azore, Madeira, Insulele Canare, Ceuta si Melilla și Insulele Aland.
Preview document
Conținut arhivă zip
- SEPA si Implicatiile Sale.docx