Extras din document
CAPITOLUL 1 SISTEMUL BANCAR
1.1 CONCEPT. FUNCTII. ROL
Sistemul bancar reprezinta ansamblul de banci diferit organizat in jurul si sub conducerea bancii centrale în vederea coordonarii operatiunilor de scont si rescont de credite, de plasamente si de administrare a depozitelor bancare.
Sistemul bancar include banca centrala, toate bancile comerciale, bancile de afaceri, de depozit, de credit, industriale, agricole si alte institutii de credit existente într-o tara, diferentiate prin atributiile si particularitatile functionarii lor prin prerogativele conferite prin lege.
Sistemul bancar reprezinta placa turnanta între detinatorii de capitaluri (persoane fizice si juridice) si economia si societatea reala care are nevoie de aceste capitaluri pentru functionare si dezvoltare. Este în acelasi timp, depozitarul credibil al economiilor care se formeaza în societate si intermediarul principal între creditori si debitori în stingerea datoriilor.
Sistemul bancar este un subsistem al macrosistemului economic social, comportându-se ca un sistem deschis, care îsi autoregleaza activitatea prin feed-back cu macrosistemul respectiv si cu celelalte subsisteme pe care le deserveste. În aceasta viziune, sistemul bancar trebuie sa se afle, permanent, în relatie de parteneriat cu economia si viata reala a societatii, în sensul organizarii si stimularii procesului de economisire si a celui de investire. Asadar, sistemul bancar ocupa o pozitie de importanta covârsitoare pentru progresul societatii umane si în ansamblul sau. Practic, relatia între sistemul bancar si economia si societatea reala este, în ultima instanta o relatie între banca si client. Aceasta relatie este biunivoca si, ca urmare, trebuie privita în permanenta, concomitent, atât de pe pozitia bancii, cât si de pe pozitia clientului.
Nu se poate promova ideea ca unul câstiga si altul pierde, pentru ca în final, pierd ambele parti; deci un sistem bancar sanatos trebuie sa asigure, la conditii normale din punct de vedere al oportunitatii, legalitatii si eficientei, câstigul asteptat de catre ambele parti.
Cadrul institutional bancar cuprinde banca centrala, cu rol de coordonare si supraveghere, bancile comerciale, îndeplinind rolul de intermediar principal în relatia economii-investitii si alte institutii financiare, tot cu rol de intermediari. Pe lânga rolul aratat, banca centrala si bancile comerciale mai realizeaza asa-numita creatie monetara, prin transformarea activelor nemonetare în instrumente de plata.
Cadrul juridic reglementator al activitatii sistemului bancar, are, la rândul sau, un rol hotarâtor în crearea si functionarea unui sistem bancar corespunzator, corect si performant.
Capitalul cel mai important al sistemului bancar ramâne însa credibilitatea, încrederea pe care detinatori de capitaluri si întreprinzatori care au idei si vor sa investeasca, precum si cei care au creante si datorii pe care vor sa le stinga, o au în sistemul bancar.
Credibilitatea este o cerinta cu adresabilitate directa si concomitenta, la banca si la sistemul bancar, si, ca urmare trebuie abordata ca atare.
Încrederea poate deveni reala numai pe fondul unei legislatii corespunzatoare, racordata la realitatile tarii si la principiile si standardele internationale (tinând seama de caracterul deschis, spre exterior al sistemului bancar). Credibilitatea depinde în cea mai mare masura de performantele managementului bancar.
Soliditatea si credibilitatea sistemului bancar depind de o serie de variabile din mediul economic sub influenta performantelor structurilor de management statale.
Credibilitatea si celelalte performante ale sistemului bancar sunt date de factori cantonati în doi poli ai vietii economice si sociale :
- în zona politicului, cu influentele lui asupra :
- calitatii legislatiei;
- performantelor economiei reale, stabilitatii si competitivitatii acesteia.
- în zona interna a sistemului bancar, adica în managementul bancar.
Aceasta segmentare însa nu impune bariere între cele doua zone, ci dimpotriva, Banca Centrala, ca banca a bancilor, poate propune fortelor politice, prin rapoartele anuale depuse la Parlament, sa promoveze ameliorarea legislatiei bancare necesare si Guvernului sa intervina, cu instrumente specifice statului de drept si economiei de piata, pentru ameliorarea evolutiilor economiei reale, pentru a valorifica deplin, în conditiile date, resursele financiare disponibile pentru dezvoltarea tarii.
Parlamentul în realizarea prerogativelor pe care le are, de a analiza si aproba rapoartele anuale ale Bancii Centrale, poate cere acestuia sa-si perfectioneze managementul astfel încât sa se previna ineficienta si riscurile gestionabile sau evitabile. În acelasi mod, Guvernul, prin majoritatea parlamentara pe care o reprezinta, poate sa intervina respectând independenta Bancii Centrale – pentru o implicare mai performanta a sistemului bancar în economia reala. Acest mod de abordare a managementului de catre Banca Nationala a României, de pilda, este în concordanta cu Statutul ei aprobat de catre Parlament si armonizat cu legislatia europeana.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Sistemul Bancar.doc