Sistemul Bancar din Germania

Generalități

Sistemul bancar este o componentă a sistemului financiar al unei țări, fiind reprezentat de ansamblul instituțiilor, relațiilor financiar-bancare, normelor, infrastructurilor, tehnicilor ce interactionează în mod complex, cu scopul de a mobiliza sub formă de depozite şi distribui sub formă de credite fonduri financiare, precum şi de a oferi facilități, inclusiv sisteme de plăți, pentru diverşi agenți economici, financiari sau nefinanciari, inclusiv persoanele fizice.

Acesta include: banca centrală, băncile comerciale, băncile de afaceri, băncile de depozit, bancile de credit, bancile industriale, cele agricole dar şi alte instituţii de credit existente într-o ţară, fiind diferenţiate prin particularitătile, şi funcţionarea lor prin prerogativele conferite prin lege.

Conform legii nr. 58/1998 publicată în Monitorul Oficial nr.121 din 23.03.1998, banca reprezintă „persoana juridică autorizată să desfăşoare, în principal activități de atragere de depozite şi de acordare de credite în nume şi cont propriu”.

Banca este acea instituție care cumpără bani (suportând un cost sub forma dobânzii bonificate), dar şi vinde banii acumulaţi. Principala activitate a unei bănci este caracterizată de comerţul cu bani. Putem afirma că acumularea resurselor de creditare şi plasarea acestora este “cheia de boltă “ a activităţii unei bănci.

Banca "este o entitate de stat sau particulară ale cărei funcţii principale sunt atragerea mijloacelor băneşti temporar disponibile ale clienţilor în conturile deschise ale acestora, acordarea de credite pe diferite termene, efectuarea de viramente între conturile deschise la diferite bănci, emiterea de instrumente de credit şi efectuarea de tranzacţii cu asemenea instrumente, vânzarea-cumpărarea de valută şi alte operaţiuni valutare ", potrivit definiției date de către C. Kiritescu.

În situația actuală, rolul băncii în economie este unul foarte complex. Aceasta favorizează tranzacţiile economice comerciale interne şi externe ale unei ţări şi asigură efectuarea plăţilor şi schimbul valutar. Banca mai permite realizarea investiţiilor, prin participarea directă la finanţarea acestora sau prin plasarea şi gestiunea economiilor bănesti. Bancile contribuie la dezvoltarea activităților economice prin intermediul creditului, la accelerarea vitezei de rotație a capitalurilor, la restrângerea chetuielilor de circulație şi a masei băneşti necesară circulatiei.

1. SISTEMUL BANCAR GERMAN

1.1.Istoric

În 1916, în Germania a fost înfiinţată Banca din Hamburg, după modelul Băncii din Amsterdam; astfel a luat naştere sistemul bancar german. Aceasta a fost în primă fază o bancă de depozite, dar apoi a efectuat şi operaţiuni de viramente. Banca aceasta a devenit celebră prin caracterul riguros al operaţiunilor bancare şi, de asemenea, prin crearea unei monede de cont specifice, denumită “Marko-banco”. Sistemul bancar al Germaniei începe să se consolideze prin înfiinţarea Băncii de la Nürenberg. Marile bănci naţionale au apărut la sfârşitul secolului al XIX-lea. Ceea ce a condus la dezvoltarea sistemului bancar german a fost constituirea de bănci comerciale şi crearea unei largi reţele cooperatiste şi populare. Acesta s-a diferenţiat faţă de celelalte sisteme bancare, în special prin complexitatea sa structurală şi prin puterea băncilor sale, diferenţiere care a apărut pe la mijlocul anilor 1990.

Datorită numărului mare de bănci şi oficii bancare (în 1995 existau aproximativ 3.700 de bănci legale independente care aveau mai mult de 48.000 de oficii bancare), Germania era, şi încă mai este una dintre cele mai puternice economii “bancare” din lume. Chiar dacă numărul de bănci din Germania s-a micşorat în ultimii ani, este totuşi, în continuare, potrivit standardelor internaţionale, destul de ridicat.

Germania a cunoscut o dezvoltare puternică în perioada postbelică şi, actual, este considerată cea mai consolidată economie a Europei şi lider al Uniunii Europene, lucruri care au drept suport şi dezvoltarea sistemului bancar, organizat după diferite principii faţă de alte ţări. Conceptul care este folosit în conducerea activităţii bancare este “ALL FINANZ”, sistemul băncilor universale, băncile germane putând să se implice în orice activitate financiară.