Spălarea banilor

“ Resursele financiare degajate de economia subterana sunt, pana la urma, folosite, in cea mai mare parte, la finantarea economiei de suprafata, operatiune cunoscuta sub denumirea de spalarea banilor. ”

Nicolae Hoanta

Cuvânt-înainte

Noul mileniu a adus nu doar o accentuata globalizare a pietelor lumii dar si o adancire fara precedent a interdependentelor existente intre economiile nationale. Evident, aceste procese au favorizat dezvoltarea economiei mondiale dar si a crimei organizate transnationale si terorismului.

Cresterea neincetata a volumului capitalurilor obtinute in urma activitatilor specifice crimei organizate a determinat o crestere a necesitatii reciclarii acestor fonduri astfel incat s-a ajuns la situatia ingrijoratoare ca liderii lumii interlope si operatorii implicati in spalare de bani sa poata controla si influenta in unele tari ale lumii sectoare importante din economie, finante, politica si administratie. Spalarea banilor proveniti din activitati ilegale afecteaza in mod direct liberul acces la investitii, afecteaza piata muncii legale, desfacerea, consumul dar si productia propriu-zisa.

Problema spălării banilor a fost abordată,în mod organizat,în conţinutul Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope, care a fost adoptată la data de 20 decembrie 1988, la Viena,în contextul sensibilizării comunităţii internaţionale pentru combaterea traficului de droguri. Părţile semnatare acestei convenţii,fiind conştiente că traficul ilicit reprezintă o sursă de câştiguri financiare considerabile,care permit organizaţiilor criminale transnaţionale să penetreze şi să corupă structurile de stat,activităţile comerciale şi financiare legitime,cât şi societatea la toate nivelurile sale,au adoptat primele măsuri de împiedicare a acţiunilor de reciclare a fondurilor provenite din comerţul cu droguri.

În foarte scurt timp,sursele de bani murdari,la fel şi posibilităţile de reciclare a acestora, s-au extins şi astfel importante venituri provenind în principal din activităţi componente ale economiei subterane sunt infiltrate prin diverse metode în economia reală.

Capitolul 1

Procesul de spalare a banilor

Conexarea economiilor nationale la circuitele economice integrate, expresia sintetica a globalizarii activitatilor economice, au condus, implicit, la internationalizarea crimei organizate in domeniul afacerilor. A aparut, in acest context, necesitatea “reciclarii” castigurilor clandestine, caracterizate de un mod fraudulos de provienenta, prin disimularea originii acestor fonduri si integrarealor ulterioara in economia oficiala- procedeu denumit generic “spalarea banilor”. Fenomenul in sine are ca obiectiv final obtinerea accesului la disponibilitatile banesti care nu prezinta suspiciuni cu privire la modul de provenienta al acestora. Actiunile in sine de spalare a banilor, analizate separate, nu reflecta un grad de pericol, dar, private in ansamblu, in integritatea lor, oglindesc tocmai metodele de disipare a profiturilor obtinute in mod illicit.

Extinderea fenomenului de spalare a banilor, expresia crimei organizate trasfrontaliere contemporane, a fost facilitata de cresterea ingeniozitatii si profesionalismului celor din domeniu dar, in acelasi timp, si de criza de autoritate a institutiilor statului. Structurile crimei organizate din domeniu tind permanent sa se perfectioneze, in cautarea de garantii care sa le ofere opacitate in fata eventualelor actiuni ale organismelor statului insarcinate cu combaterea fenomenului. Aceste grupuri infractionale, caracterizate de un ridicat potential coruptiv, dovedesc o mare suplete si capacitate de adaptare la “cerintele pietei”.

Eficienta fenomenului de spalare a banilor “negri” se cuantifica prin capacitatea gruparilor mafiote de a recicla rezultatele infractiunilor desfasurate (de tipul evaziune fiscala, trafic de droguri, trafic de masini furate etc- denumite generic infractiuni predicat) utilizand, de regula, sistemul financiar. Utilizarea sistemului financiar-bancar in procesul de reciclare al banilor ”murdari” afecteaza stabilitatea sa si poate avea ca efect o stare de nefunctionalitate a acestuia.

Fenomenul de spalare a banilor utilizeaza in acest proces de “delocalizare” a resurselor banesti ( in trazitarea lor catre economia “de suprafata”) procedee si metode dintre cele mai complexe si are la baza structuri multistratificate (de regula, cu un actionariat greu de identificat), care au rolul de a “camufla” originea banilor sau conversia proprietatii. Tocmai de aceea, fenomenul in sine nu poate fi abordat in mod singular si nu poate fi disociat de infractiunea generatoare a banilor “murdari”.

1.1 Definirea procesului de spalare a banilor

Definirea acestui fenomen s-a reuşit prin explicarea în câteva cuvinte a modului de acţiune şi a scopului operaţiunilor de spălare a banilor,care în timp,prin semnarea şi ratificarea ,,Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope" de la Viena din anul 1988 a dobândit caracter de lege în cele mai multe din statele lumii : spălarea banilor presupune conversia sau transferul de bunuri în scopul de a disimula sau deghiza originea ilicită a acestora.

Detaliind această definiţie, prin analiza fenomenului din punct de vedere economic, spălarea banilor presupune ansamblul de tehnici şi metode economice şi financiare prin care banii sau alte bunuri obţinute din activităţi ilicite,frauduloase,precum economia subterană sau corupţia,sunt desprinse de originea lor, pentru ca apoi să li se dea o aparentă provenienţă justificată legal şi economic,în scopul investirii lor în economia reală.

In art. 23 din Legea 656/2002 modificată se dispune:

„(1) Constituie infracţiune de spălare a banilor şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani:

a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei.