Structura contului de pasiv al Băncii Centrale Europene

Proiect
8.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Bănci
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 24 în total
Cuvinte : 7925
Mărime: 58.98KB (arhivat)
Publicat de: Stanca Ifrim
Puncte necesare: 8
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Blanaru Adrian

Cuprins

  1. Cuprins
  2. I.Structura Elementelor De Pasiv Ale Unei Banci
  3. Ii.Banca Centrala Europeana
  4. Iii.Evolutia Situatiei Financiare La Nivelul Eurosistemului

Extras din proiect

I.STRUCTURA ELEMENTELOR DE PASIV ALE UNEI BANCI

Toate elementele de Pasiv sunt elemente, notiuni abstracte, ce nu reprezintÎ ceva palpabil, fizic, ca în cazul elementelor de Activ.

Toate elementele de Pasiv sunt DATORII.

Toate elementele de Pasiv sunt ori surse de finantare proprii ori surse de finantare împrumutate/ atrase, care toate sunt DATORII. Toate acestea le-am explicat la Seminarul I.

Toate elementele de Pasiv sunt deasemenea DENUMIRI, EXPRESII (sub formÎ de notiuni abstracte, nemateriale) ale tuturor elementelor detinute în Activ.

Elementele de Pasiv se împart în :

1. Capitaluri proprii

2. Capitaluri împrumutate si alte datorii

3. Provizioane

4. Pasive de regularizare

5. Conturi speciale

I.1. Capitaluri proprii

Sunt sursele proprii de finantare ale firmei, toate fiind datorii ale firmei fatÎ de actionari/asociati.

Deasemenea, aceste surse proprii de finantare din Pasiv sunt denumirile banilor si bunurilor proprii ale firmei detinute în Activ.

Conturile care exprimÎ sursele proprii de finantare (capitalurile proprii) ale unei firme sunt urmÎtoarele:

a) Capital social,

b) Prime de capital,

c) Rezerve din reevaluare,

d) Rezerve,

e) Profit si pierdere (profit) sau Rezultatul exercitiului (profit),

f) Rezultatul reportat (profit)

Nuantarea elementelor de capitaluri proprii :

- Capitalul social – reprezinta sursa proprie de finantare a oricÎrei firme, ce se constituie la înfiintarea firmei, prin aportul în bani si/sau bunuri adus de actionari/asociti pentru a constitui firma respectivÎ.

- Primele de capital – sunt surse de finantare proprii, obtinute de o firmÎ, ca urmare a majorÎrii capitalului social prin diverse operatiuni: emisiuni de actiuni, fuziuni, noi aporturi.

Primele de capital sunt de 4 feluri :

Prime de emisiune

Prime de fuziune

Prime de aport

Prime de conversie a obligatiunilor în actiuni

- Rezervele – reprezintÎ surse proprii de finantare ale firmei, constituite anual, din profitul brut sau profitul net al firmei sau alte surse de finantare.

Pot fi si ele de mai multe feluri :

Rezerve legale

Rezerve statutare sau contractuale

Rezerve pentru actiuni proprii

Alte rezerve

- Rezervele din reevaluare – reprezintÎ tot surse proprii de finantare ale firmei, apÎrute ca urmare a plusurilor de valoare înregistrate la sfârsitul anului pentru imobilizÎrile corporale, generate de cresterea valorii pe piatÎ a acestor imobilizÎri corporale.

- Profit si pierdere (profit) sau Rezultatul exercitiului (profit) – reprezintÎ profitul firmei

- Rezultatul reportat (profitul) – reprezintÎ ca sursÎ proprie de finantare a firmei, profitul ce nu a fost repartizat/folosit în anii precedenti, si asteaptÎ în continuare o decizie a AGA (Adunarea GeneralÎ a Actionarilor/Asociatilor) spre a fi folosit în diverse scopuri ale firmei: reinvestirea profitului în diverse activitÎti ale firmei generatoare de noi profituri, folosirea pentru crearea sau majorarea de rezerve, distribuirea lui cÎtre actionari, etc.

Conturile Profit si pierdere si Rezultatul reportat pot exprima în practicÎ ori profit ori pierdere. ObservÎm cÎ dacÎ avem profit, acestea sunt surse proprii de finantare ale firmei, adicÎ capitaluri proprii, adicÎ conturi de Pasiv. DacÎ am fi avut pierdere, acest lucru s-a analizat la conturile speciale de Activ, când am observat, cÎ tot acestea, erau conturi de Activ. Vom vedea în lectiile ce urmeazÎ de ce când exprimÎ pierdere sunt de Activ si când exprimÎ profit sunt de Pasiv.

Precizez cÎ numai în teorie, rezultatul exercitiului de la sfârsitul unui an, ar putea îmbrÎca si o a treia formÎ, adicÎ sÎ fie nul, zero. În practicÎ, rezultatul exercitiului este ori profit ori pierdere.

I.2.Capitaluri împrumutate si alte datorii

Capitalurile împrumutate pot fi:

Creditele bancare (pe termen scurt sau lung) si dobânzile aferente acestora

Împrumuturile din emisiuni de obligatiuni (pe termen scurt sau lung) si dobânzile aferente acestora

Obligatiunile sunt o formÎ de împrumut, sunt o sursÎ de finantare externÎ, sunt capitaluri împrumutate, exprimÎ datorii, fiind astfel elemente de Pasiv.

Trebuie stiut cÎ numai firmele mari, puternice si credibile se pot împrumuta prin emisiuni de obligatiuni, existând reglementÎri si institutii de coordonare în domeniu, pentru a asigura investitorului o cât mai mare garantie a investitiei sale.

NotÎ: Întotdeauna, dacÎ nu se specificÎ dacÎ împrumuturile/ creditele bancare sunt luate sau date, ele sunt întotdeauna luate.

Ex: - Credite bancare pe termen lung

- Credite bancare pe termen scurt

Nespecificându-se dacÎ sunt luate sau date, ele sunt luate, deci exprimÎ o datorie, deci sunt conturi de Pasiv.

DacÎ în schimb întâlnim Împrumuturi acordate pe termen lung/scurt, ele exprimÎ o creantÎ, fiindcÎ am dat bani si urmeazÎ sÎ-i încasez, deci este un cont de Activ (a se revedea imobilizÎrile financiare).

Ca alte datorii (conturi de Pasiv) se pot distinge :

Furnizorii (exprimÎ o datorie, deoarece se presupune cÎ acestia mi-au vândut ceva, si pânÎ în momentul achitÎrii/plÎtii bunurilor sau serviciilor achizitionate de la ei, am o datorie cÎtre acestia; datoria fatÎ de furnizori va scÎdea imediat ce le plÎtesc banii pe bunurile sau serviciile achizitionate de la ei);

Creditorii ( sunt ca si furnizorii, cei de la care am luat ceva si trebuie sÎ le plÎtesc sau sÎ le dau înapoi acel ceva; foarte clar, reprezintÎ astfel o datorie);

Preview document

Structura contului de pasiv al Băncii Centrale Europene - Pagina 1
Structura contului de pasiv al Băncii Centrale Europene - Pagina 2
Structura contului de pasiv al Băncii Centrale Europene - Pagina 3
Structura contului de pasiv al Băncii Centrale Europene - Pagina 4
Structura contului de pasiv al Băncii Centrale Europene - Pagina 5
Structura contului de pasiv al Băncii Centrale Europene - Pagina 6
Structura contului de pasiv al Băncii Centrale Europene - Pagina 7
Structura contului de pasiv al Băncii Centrale Europene - Pagina 8
Structura contului de pasiv al Băncii Centrale Europene - Pagina 9
Structura contului de pasiv al Băncii Centrale Europene - Pagina 10
Structura contului de pasiv al Băncii Centrale Europene - Pagina 11
Structura contului de pasiv al Băncii Centrale Europene - Pagina 12
Structura contului de pasiv al Băncii Centrale Europene - Pagina 13
Structura contului de pasiv al Băncii Centrale Europene - Pagina 14
Structura contului de pasiv al Băncii Centrale Europene - Pagina 15
Structura contului de pasiv al Băncii Centrale Europene - Pagina 16
Structura contului de pasiv al Băncii Centrale Europene - Pagina 17
Structura contului de pasiv al Băncii Centrale Europene - Pagina 18
Structura contului de pasiv al Băncii Centrale Europene - Pagina 19
Structura contului de pasiv al Băncii Centrale Europene - Pagina 20
Structura contului de pasiv al Băncii Centrale Europene - Pagina 21
Structura contului de pasiv al Băncii Centrale Europene - Pagina 22
Structura contului de pasiv al Băncii Centrale Europene - Pagina 23
Structura contului de pasiv al Băncii Centrale Europene - Pagina 24

Conținut arhivă zip

  • Structura Contului de Pasiv al Bancii Centrale Europene.doc

Alții au mai descărcat și

Managementul riscurilor pasivelor bancare

Capitolul 1.Analiza operațiunilor pasive în cazul Băncii Comerciale Române Atragerea tuturor disponibilităților bănești existente pe piață...

Proiecte Sapard Dezvoltate în România

1.SAPARD – prezentare generala, conditii de implemantare a programului Programul SAPARD (Special Accession Programme for Agriculture and Rural...

BCR practică

Mesajul Presedintelui Banca Comerciala Romana încheie anul 2003 cu rezultate financiare pozitive, care ne multumesc si care confirma strategia si...

Băncile comerciale - de depozit - și rolul lor în sistemul bancar

BANCILE COMERCIALE (DE DEPOZIT) SI ROLUL LOR ÎN SISTEMUL BANCAR Aparitia bancilor moderne este strâns legata de dezvoltarea comertului cu...

Proiect economie bancară

1.1. Prezentarea capitolului din acquis-ul comunitar care priveste activitatea financiar bancara: Pentru aderarea la Uniunea Economica si...

Creditare Bancară

OBIECTIVE: Scopul disciplinei consta în asigurarea cunostintelor si informatiilor teoretice, metodologice si operationale în domeniul creditarii...

Grilă cu răspunsuri informatică de gestiune (baze) 2008-2009 aranjate alfabetic

Accesul la o locatie de memorie se realizeaza prin: a. unitatea aritmetico-logica; b. adresele de memorie; c. adresare de memorie; d. locatii de...

HVB țiriac

Bancile sunt entitati economice specializate, menite sa infaptuiasca in economie creditarea bancara. In acest fel, ele asigura functionarea deplina...

Te-ar putea interesa și

Creditarea unei Societăți Comerciale

INTRODUCERE Liberalizarea vieţii economice în România remarcată cu pregnanţă după anul 1997, a deschis calea unor fundamentări riguroase, pe...

Managementul Riscurilor Bancare

INTRODUCERE În ultimele două decenii ale secolului XX, studiul băncilor şi activităţii bancare a constituit, pentru cercetători, unul dintre cele...

Modelul guvernanței corporative în întreprinderile din România

Partea 1 – Parte teoretica Introducere – Ce este guvernanta corporativa si cand a aparut? In Statele Unite ale Americii, Marea Britanie,...

Managementul operațiunilor de creditare în sistemul bancar românesc

CAPITOLUL I ASPECTE GENERALE ALE SISTEMULUI BANCAR ROMĂNESC ŞI TIPURI DE SISTEME BANCARE Prin sistem bancar se înţelege totalitatea...

Provocările Sistemului Bancar în Contextul Aderării la Uniunea Economică Monetară

Introducere Studiul băncilor şi activităţii bancare constituie, unul dintre cele mai interesante domenii de explorare, fiindu-i dedicate numeroase...

Monedă și Credit

CAPITOLUL I. MONEDĂ, LICHIDITATE, PATRIMONIU 1.1. Elemente definitorii, evolutii si interdependente 1.2. Dematerializarea monedei si inovatia...

Ai nevoie de altceva?