Studiu de Caz Asupra Bursei si Tranzactiilor din Cadrul Pietei Titlurilor Financiare

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Studiu de Caz Asupra Bursei si Tranzactiilor din Cadrul Pietei Titlurilor Financiare.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 5 fisiere doc de 149 de pagini (in total).

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Lupescu Ion

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Banci

Cuprins

Capitolul I. 1
PIAŢA TITLURILOR FINANCIARE 1
1. Piaţa de capital. Descriere, trăsături specifice 1
1.1. Conceptul de piaţă de capital 1
1.2. Structura pieţei de capital. 4
1.3. Bursa de valori. 4
1.4. Piaţa extrabursieră. 6
2. Piaţa de capital în România. 7
2.1. Premisele şi cadrul realizării unei pieţe financiare moderne în România după 1989 7
2.2. Perspectivele pieţei de capital în România. 9
Capitolul II 11
VALORILE MOBILIARE 11
1. Acţiunile 11
1.1. Definire, clasificare, elemente caracteristice 11
1.2. Evaluarea acţiunilor 18
Tabelul 2.7 23
1.3. Efectele emisiunii de acţiuni 26
2. Obligaţiunile 28
2.1. Definire, clasificare şi trăsături caracteristice 28
2.2. Elemente tehnice ale obligaţiunilor 30
3. Titlurile derivate. 34
3.l. Contracte futures. 35
3.2. Opţiunile 36
4. Riscul şi rentabilitatea unui portofoliu de titluri. 37
Capitolul III. 39
CARACTERISTICI ALE TRANZACŢIILOR, CU VALORI MOBILIARE. 39
1. Definirea şi clasificarea tranzacţiilor bursiere 39
2. Tranzacţii la vedere sau „pe bani gata” 40
3. Tranzacţii în marjă 41
4. Tehnica vânzărilor scurte 43
5. Tranzacţii la termen 44
5.1. Caracteristici ale tranzacţiilor la termen 44
5.2. Tranzacţii pe piaţa cu reglementare lunară 45
5.3. Tranzacţii la termen ferm 46
5.4. Tranzacţii cu primă 46
5.5. Tranzacţii de tip stelaj 47
Capitolul IV 49
TRANZACŢIILE CU VALORI MOBILIARE LA BURSA DE VALORI BUCUREŞTI ŞI ROLUL ACESTORA 49
1.Scurt istoric privind activitatea bursieră în România 49
2. Constituirea Bursei de Valori Bucureşti 49
3. Organizarea Bursei de Valori din Bucureşti 50
4. Mecanismul de tranzacţionare al Bursei de Valori Bucureşti 51
4.1. Înscrierea valorilor mobiliare la cota bursei 51
4.2. Menţinerea valorilor mobiliare la cota bursei 54
4.3. Intermedierea de valori mobiliare 54
4.4. Ordinele de bursă 56
4.5. Tehnici de cotare 59
4.6. Formarea cursului bursier 59
4.7. Sistemul de tranzacţionare al Bursei de Valori Bucureşti 59
5. Registrul Bursei de Valori Bucureşti 61
6. Compensarea şi decontarea la Bursa de Valori Bucureşti 63
7. Studiu de caz privind cotarea acţiunilor SIF Transilvania 64
Tabelul 4.6 71
Capitolul V 91
TRANZACTIILE CU VALORI MOBILIARE PE PIAŢA RASDAQ 91
l. Caracteristici ale funcţionării pieţei Rasdaq 91
2. Organizarea pieţei Rasdaq 91
2.1.Asociaţia Naţională a Societăţilor de Valori Mobiliare (ANSVM) 92
2.2. Registrul Român al Acţionarilor (RRA) 92
2.3. Societatea Naţională de Compensare, Decontare şi Depozitare 95
2.4.Sistemul de tranzacţionare RASDAQ 98
3. Investitorii pe piaţa extrabursieră 99
4. Mecanismul tranzacţiilor efectuate pe piaţa Rasdaq 100
5. Studiu de caz privind cotarea SC IUS SA Braşov pe piaţa RASDAQ 102
BIBLIOGRAFIE 106
titlurilor financiare

Extras din document

Capitolul I.

PIAŢA TITLURILOR FINANCIARE

1. Piaţa de capital. Descriere, trăsături specifice

1.1. Conceptul de piaţă de capital

Piaţa de capital realizează legătura între emitenţii hârtiilor de valoare şi investitorii individuali şi instituţionali. Totalitatea relaţiilor dintre diferitele categorii privind circulaţia şi fructificarea capitalurilor formează pieţele de capital.

Potrivit celei mai acceptate delimitări a structurii pieţelor de capital distingem:

piaţa capitalurilor sau piaţa financiară;

piaţa monetară;

piaţa valutară.

În cadrul pieţei capitalurilor obiectul tranzacţiilor îl constituie activele financiare pe termen mediu şi lung. Cererea de fonduri pe termen mediu şi lung provine de la următoarele categorii:

statul şi autorităţile locale care emit obligaţiuni pe piaţa de capital în vederea finanţării deficitului bugetar sau a diferitelor cheltuieli;

societăţile comerciale cu capital de stat sau cu capital privat care se manifestă pe piaţa de capital în momentul constituirii sau dezvoltării acestora, prin emisiunea de acţiuni sau de obligaţiuni pentru finanţarea capitalului de împrumut;

băncile şi societăţile financiare care intervin pe această piaţă pentru finanţarea activităţii proprii dar mai ales pentru asigurarea lichidităţii primare.

Oferta de fonduri pe termen lung provine din economisire. Agenţii economici posesori de economii au două posibilităţi de plasarea a capitalurilor:

prin depunerea la bănci şi constituirea de active bancare;

prin plasarea directă sub forma investiţiilor reale (maşini, utilaje, echipamente, instalaţii) sau sub formă de titluri financiare;

Investitorii, deci cei care participă cu fonduri pe piaţa de capital, se împart în două grupe:

individuali respectiv persoane fizice sau juridice care realizează tranzacţii modeste, de volum mic;

instituţionali care operează cu un volum mare de titluri financiare. Aici se includ: băncile, societăţile de investiţii, societăţile de asigurare şi reasigurare.

Piaţa monetară cuprinde tranzacţiile cu active financiare pe termen scurt (max. 1 an), de către societăţile financiare.

Instrumentele tranzacţionate cuprind:

depozite bancare la vedere şi la termen ale persoanelor fizice sau juridice;

bilete la ordin: cambii, cecuri, certificate de depozit;

alte titluri mobiliare pe termen scurt.

Piaţa monetară la rândul ei cuprinde:

piaţa monetară clasică;

pieţele paralele.

Pe piaţa monetară clasică au loc următoarele categorii de operaţiuni:

mobilizarea disponibilităţilor monetare de la întreprinderi şi persoane fizice şi dirijarea acestora către instituţiile de credit pe de o parte iar pe de altă parte acordarea de credite de către bănci firmelor sau persoanelor. Destinaţia acestor sume este constituită de satisfacerea necesităţilor curente legate de finanţarea cheltuielilor de producţie sau pentru circulaţia mărfurilor. Beneficiari mai pot fi familiile pentru construcţia de locuinţe sau bunuri de consum;

băncile îşi împrumută una alteia sumele necesare pentru echilibrarea raporturilor interbancare zilnice provenind din operaţiuni reciproce. Termenele de acordare a acestor credite sunt de 24 de ore sau mai mari în funcţie de necesităţi;

Fisiere in arhiva (5):

  • Studiu de Caz Asupra Bursei si Tranzactiilor din Cadrul Pietei Titlurilor Financiare
    • Anexa 1.doc
    • Anexa 2.doc
    • Bibliografie.doc
    • Cuprins.doc
    • Studiu de caz asupra bursei si tranzactiilor din cadrul pietei titlurilor financiare.doc