Transformări în Reglementarea Pieței de Capital din România în Contextul Integrării Europene

Cap. 1. Consideraţii generale

Procesul complex al integrării României în Uniunea Europeană presupune, printre altele, şi integrarea pieţei de capital româneşti în noua piaţă europeană fără frontiere.

Piaţa de capital este promotorul transformării economiei unui stat într-una progresistă. Piaţă românească de capital poate şi trebuie să îşi asume rolul de catalizator financiar şi de motor al dezvoltării economice, dar pentru aceasta trebuie să ofere tipurile de produse financiare pe care companiile din sectoarele viabile economic să fie interesate să le utilizeze, în vederea obţinerii finanţărilor necesare dezvoltării şi creării de valoare adăugată.

Toate eforturile trebuie să aibă ca obiective evoluţia pieţei de capital, identificarea factorilor perturbatorii şi a soluţiilor menite să revigoreze piaţa de capital românească, implicit aspectele legislative care guvernează activitatea acesteia. Cadrul general de organizare şi prezentare a produselor financiare oferite trebuie să reprezinte acel accelerator de atragere de surse pentru producţie şi investiţii, cât şi amortizarea cu cerinţele occidentale în condiţiile integrării în Uniunea Europeană .

1.1. Implementarea unui nou cadru legislativ al pieţei de capital în contextul integrării europene

Raportul Comisiei Europene privind progresele înregistrate de România în pregătirea pentru aderarea la Uniunea Europeană, din 2003, menţionează existenţa unor probleme legislative care necesită în continuare să fie revizuite de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, precum prevederile referitoare la capitalul social iniţial al societăţilor de servicii de investiţii financiare şi la dubla autorizare a operaţiunilor, în vederea alinierii lor acquis-ul comunitar.

Eforturile instituţionale şi de reglementare, ante şi postaderare, au fost şi sunt orientate spre racordarea la exigenţele europene accentul punându-se pe externalizarea serviciilor post-tranzacţionare, constituirea Depozitarului Central (autorizat de a funcţiona de CNVM şi în prealabil de BNR), constituirea fondului de compensare a investitorilor, de crearea institutului de guvernanţă corporativă şi constituirea casei de compensaţie pentru operaţiunile cu produse derivate la BVB.

Piaţa de capital funcţionează ca un mecanism de legătură între emitenţii de valori mobiliare şi investitorii individuali sau instituţionali, prin intermediul brokerilor, dealerilor şi al societăţilor de servicii de investiţii financiare.

Figura Nr.1. Poziţia intermediarilor pe piaţa de capital

Sursa: Pocan, I., Politici monetare şi piaţa de capital din România, Editura Economică, Bucureşti, 2005, p 13

Un cadru de reglementare legal eficient este o necesitate pentru a institui un climat bazat pe stabilitate, favorabil activităţii tuturor participanţilor la viaţa economică, capabil să asigure atragerea de investiţii în sectoarele reale ale economiei.

Creată practic abia în 1995, fără a dispune de o infrastructură dezvoltată şi de personal instruit, piaţa de capital se află încă într-un proces de consolidare. Printre cauzele care au afectat dezvoltarea acestei pieţe putem menţiona unele interne, precum ratele ridicate ale dobânzii şi inflaţiei, profitabilitatea scăzută a mediului economic, recesiunea economică, adoptarea târzie şi incompletă a legislaţiei valorilor mobiliare şi schimbarea ei frecventă, dar şi o serie de evenimente financiare externe, precum criza asiatică, declanşată la finele anului 1997 şi cea rusă din 1998 .

Această subdezvoltare a pieţei de capital româneşti impune un proces de catching up al ţărilor membre ale Uniunii Europene, care reclamă, la rândul său, o reformare atât legislativă, cât şi instituţională.

În aceste condiţii noul cadru legislativ trebuie să înlăture eventualele deficienţe constatate şi să răspundă într-o măsură mai mare cerinţelor europene de implementare a acquis-ului comunitar cu privire la serviciile financiare.

Astfel, acesta ar trebui să ia în considerare directivele europene privind condiţiile de admitere a valorilor mobiliare la cota oficială a bursei, prospectele de ofertă a bursei, prospectele de ofertă publică a titlurilor de valoare, abuzul de piaţa, schemele colective de piaţă, servicii de investiţii în domeniul valorilor mobiliare, adecvarea capitalului societăţilor de investiţii şi instituţiilor de credit, prestarea serviciilor financiare la distanţă.