Aspecte Morfopatologice Privind Tumorile Benigne si Maligne ale Glandei Mamare

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Aspecte Morfopatologice Privind Tumorile Benigne si Maligne ale Glandei Mamare.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 132 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Biologie

Cuprins

CAPITOLUL I : ANATOMIA GLANDEI MAMARE
I.1. Anatomia macroscopică a glandei mamare
I.2. Histologia glandei mamare
I.3. Vascularizaţia şi inervaţia glandei mamare
CAPITOLUL II : FIZIOLOGIA GLANDEI MAMARE
II.1. Morfogeneză şi histofiziolgie
II.2. Reglarea hormonală a funcţiei glandei mamare
II.3. Receptorii mamari
II.4. Mecanismul celular de acţiune hormonală
II.5. Dependenţa hormonală a cancerului de sân
CAPITOLUL III : GENERALITĂŢI DESPRE TUMORILE BENIGNE
III.1. Etiologie
III.2. Investigaţie cinică
III.3. Dezvoltarea cancerului mamar
III.4. Clasificarea histologică şi codificarea morfologică a carcinoamelor
III.5. Incidenţa cancerului glandei mamare
III.6. Morfopatologia carcinoamelor mamare
III.7. Morfogeneza carcinoamelor glandei mamare
III.8. Clasificarea stadială a tumorilor maligne
III.9. Modificări morfologice după tratamentul carcinoamelor mamare
III.10. Boala Paget a mamelonului
CAPITOLUL V :MATERIAL ŞI METODE
CAPITOLUL VI : REZULTATELE CERCETĂRILOR
CAPITOLUL VII : DISCUŢIA REZULTATELOR
CAPITOLUL VIII : C O N C L U Z I I
B I B L I O G R A F I A

Extras din document

CAPITOLUL I

ANATOMIA MACROSCOPICĂ A GLANDEI MAMARE

Glanda mamară împreună cu părţile moi care o învelesc formează mamela. Glanda mamară (glandula mamalia) este o glandă cutanată modificată cu rol în secreţia laptelui, fiind caracteristică mamiferelor şi constituind unul din caracterele sexuale feminine.

LIMITE: este cuprinsă între coasta a III-a şi a IV-a, fiind delimitată medial de stern şi lateral de axilă (linia axială ant). În profunzime se întinde până la fascia muşchiului pectoral mare dar formează o unitate clinică cu muşchii pectorali datorită conexiunilor limfatice prezente între regiunea mamară şi aceşti muşchi.

CONFIGURAŢIA EXTERIOARĂ: mamela este redusă în dimensiuni şi greutate la bărbat şi impubere, creşte în dimensiuni la pubertate la femeia adultă în perioada de activitate sexuală măsoară aproximativ 12 cm. în sens transversal, 10 cm. în sens vertical şi 5 cm. în sens anteroposterior, cu o greutate de aproximativ 200g, la femeia care alăptează creşte mult în dimensiuni putând ajunge la o greutate de până la 500g.

FORMA: în general are forma unei emisfere sau a unui con turtit sprijinit cu baza pe peretele toracic, iar în centrul feţei convexe prezintă o proeminenţă rotunjită destinată sugerii denumită mamelon. În general această formă emisferică este mai accentuată în jos şi medial; în sus spre claviculă şi spre axilă mamela este relativ plană continuându-se fără o delimitare netă cu aceste regiuni. Mamelele prezintă diferenţe de formă d la o femeie la alta în funcţie de vârstă, rasă, constituţie, starea fiziologică a femeii la diverse stări patologice.

Forma mamelei nu depinde numai de forma glandei mamare ci şi de cantitatea grăsimii perimamare, aceasta putând fi influenţată de starea de nutriţie a femeii.

CONSISTENŢA MAMELEI: este fermă elastică, la femeile tinere nulipare, ea diminuând prin alăptare. După sarcină şi alăptare consistenţa sânilor devine moale elastică şi cu timpul flască.

NUMĂR: în mod obişnuit omul are două mamele (spre deosebire de alte mamifere). În mod excepţional poate exista o reducere sau o creştere a acestui număr. Astfel de anomalii congenitale sunt: amastia (lipsa uneia sau a ambelor mamele), atelia (lipsa mamelonului), hipermastia (număr crescut de mamele), hipertelia (număr crescut de mameloane).

LOCALIZAREA TOPOGRAFICĂ: mamela se învecinează în partea superioară cu regiunea infraclaviculară, în partea inferioară despărţit de şanţul submamar se găseşte hipocondrul, lateral se găseşte regiunea deltoidiană şi medial separată prin şanţul intermediar se găseşte regiunea mamar opusă.

Menţinerea în poziţie a mamelei se realizează prin aderenţa ei la piele, la vasele mamare, prin tonicitatea ţesutului conjunctiv adipos din jurul ei, precum şi prin ligamentele suspensoare ale mamelei (ligg. suspensoria mammae).

PLANURILE CONSTITUTIVE ALE MAMELEI

În alcătuirea mamelei intră trei elemente : învelişul cutanat dedesubtul lui se găseşte corpul mamelei înconjurat de o masă de ţesut conjunctivo-adipos a regiunii care aici a luat o dezvoltare mai mare decât în jur, pe care corpul mamelei îl divide într-un strat premamar şi altul retromamar, care la periferia glandei se continuă unul cu altul.

I ÎNVELIŞUL CUTANAT este subţire, fin, neted şi mobil.

Fisiere in arhiva (1):

  • Aspecte Morfopatologice Privind Tumorile Benigne si Maligne ale Glandei Mamare.doc