Bacteriile

Bacteriile sunt organisme unicelulare cu o mărime de 0,2-5 um . Sunt fiinţe procariote cu aspect diferenţiat, care în cea mai mare parte se reproduc asexuat, prin diviziune celulară.

Sunt răspândite în mii de specii şi în număr colosal de indivizi, pe tot pământul, în apă, în sol, în aerul atmosferic, pe organisme vii sau moarte (1 gram de sol conţine circa 50-100 de milioane de bacterii). Această răspândire extraordinară se datorează capacităţii bacteriilor de a se inmulţi ţn timp foarte scurt, apoi, dimensiunilor mici, uşurimii lor si adaptabilităţii lor la multiple feluri de nutriţie, precum şi a rezistenţei mari la condiţiile vitrege de trai.

Aerobe sau anaerobe, ele nu pot să asimileze decât produse complete pe care le descompun în substanţe simple, uneori pînă la bioxid de carbon şi apă, procurându-şi astfel energia necesară.

Anumite bacterii pot schimba ADN prin nişte “poduri de plasmă“ numite cili sexuali, reprezentând forme primitive de sexualitate. Acest process, denumit conjugare, este dirijat de către factorii F (factori de fertilitate).

Nutriţia bacteriilor

Majoritatea sunt lipsite de pigmenţi clorofilieni şi deci sunt incapabile să utilizeze energia solară pentru sinteza substanţelor care constituie celula, având o nutriţie heterotrofă,sunt însă şi cazuri când anumite bacterii deşi nu au clorofilă sunt totuşi autotrofe chimiosintetizante, cum sunt sulfobacteriile, fermobacteriile si nitrobacteriile.

Înmulţirea bacteriilor

Se face direct prin bipartitie, de aici şi denumirea ştiinţifică de Schizomycetes a acestei clase. Bipartiţia constă în apariţia unui perete transversal despărţitor, formăndu-se astfel 2 celule. Apariţia peretelui începe prin formarea unui inel care înaintează spre mijlocul celulei. Viteza de diviziune este în functie de însuşirile specifice bacteriei şi de condiţiile de mediu, ea variând între cca. 20 de minute şi 2 ore. Pentru ilustrarea vitezei de diviziune presupunând că o bacterie de 1-2 microni se divide cu o viteză de 20-30 de minute, se obţin următoarele cifre: dupa 5 ore rezultă 1024 celule ; dupa 10 ore 264.144 celule ; după 15 ore 265. 275 636 celule ; după 20 de ore 191 miliarde si 6672 milioane de celule, care cântăresc 82 mg; după 25 de ore cântăresc 82 gr.; după 30 de ore cântăresc 89,2 kg, iar după 40 de ore – 18841,6 tone, după 70 de ore bacteriile pot avea o masă de 1,4•10¹7 tone, adică de câteva ori mai mult decât greutatea organismelor vii pe suprafata pământului.

Forma bacteriilor. Bacteriile se prezintă sub diferite forme:

-coci ( formă sferică) .Cocii au în general, dimensiuni de 1um. După dispoziţia lor spaţială, pot fi dispuşi în: diplococi (câte 2),în lanţuri (streptococci), sub formă de grămezi, ca un ciorchine de strugure (stafilococii), tetrade (câte 4), sarcina (câte 8).

-bacilli (cilindrică)-pot avea capetele rotunjite. Ex: Escherichia coli

-pot avea capete tăiate drept. Ex.Bacillus anthracis

Pot prezenta ,de asemenea, corpusculi metacromatici Babeş-Ernst.

Ex.Bacillus diphtericus,oferindu-i bacilului forma de pişcot sau spor, oferind

bacilului tetanic un aspect de băţ de toboşar sau ac de gămălie.

Pot fi clasificaţi în funcţie de dispoziţia lor spaţială în: diplobacili, streptobacili,

Sau pot lua aspectul literelor mari Y,Z,V ca la bacilul tuberculos sau ca beţele

de chibrite. Ex.bacilul difteric.

-Cocobacili-sunt forme de trecre între bacili şi coci. Ex.Brucella, Bordetella, Yersinia.

-Spirili (formă spiralată)-aceştia pot lua 3 forme:

a.Vibrion- la care celula e învârtită într-o singură spiră, luând înfăţişarea de virgulă, aşa cum întâlnim la Vibrio cholerae.

b.Spirili adevăraţi-cu mai multe spire, cu un perete rigid, din această cauză celula nu este flexibilă.

c.Spirochete –lipsite de perete rigid,flexibile.

Structura bacteriilor

Bacteriile sunt alcătuite din elemente:

-Obligatorii: nucleu, citoplasmă, membrană citoplasmatică şi perete celular.

-Facultative: capsulă, cili, pili şi endospori.

A.Citoplasma-este înconjurată de o membrană rezistentă care dă organismului rigiditate şi îi asigură permanenţa formei. Sunt absente organitele celulare. Poate prezenta incluzii, vacuole, glycogen, grăsimi, volutină, granuloză,etc.

B.Nucleu- este sediul informaţiei genetice bacteriene. Nucleul este lipsit de membrană nucleară, intrând în contact cu citoplasma printr-un mezozom. Este format din molecule de AND şi ARN, formaţiuni genetice numite plasmide, responsabile de ereditatea bacteriană.